Totuși, fără supărare, este cineva care negociază și pentru interesul național al României?

Iată o contradicție mai mult decât semnificativă. Pe de o parte, avem declarația ministrului român al agriculturii care amintea de poziția comună împărtășită de colegii săi din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia care, la Consiliul AGRI din februarie au solicitat Comisiei Europene „sprijin imediat” în contextul în care războiul din Ucraina a avut o influență negativă și asupra agriculturii noastre, unul dintre factorii determinanți fiind tranzitarea enormelor cantități de grâne, fără control de export, venite din Ucraina pe „coridoarele solidarității”.

Poziția ministrului nostru este realistă și de bun-simț:

“Războiul din Ucraina a avut o influenţă negativă, iar implicaţiile lui încă nu pot fi cuantificate ştiind că acest conflict nu s-a terminat. Noi spunem că a avut o influenţă negativă dat fiind faptul că fermierii, într-un an dificil, au obţinut producţii pe care trebuiau să le valorifice, fie la intern, fie la export, pentru că un an agricol nou se înfiinţează pe rezultatele anului trecut. O producţie de porumb se înfiinţează cu bani obţinuţi prin valorificarea producţiei trecute. Ori, iată că acum fermierii se află într-o situaţie extrem de delicată, cu magaziile pline şi cu conturile goale. Magaziile pline pentru că n-au putut să-şi valorifice cerealele şi în mare parte din cauza situaţiei din Ucraina. Nu au putut să-şi valorifice producţia nici la extern, pe culoarele tradiţionale de comerţ şi nici la intern, întrucât consumatorii de cereale din România, având alternativa de a cumpăra la preţuri mai mici cerealele din Ucraina, evident s-au îndreptat spre această ofertă, ceea ce a tulburat profund piaţa cerealelor şi a plantelor oleaginoase(..) Până acum nu avem nicio oportunitate pe care să o evidenţiem şi care să ne fi adus vreun beneficiu. Cererea nu s-a modificat, iar oferta, din nefericire, n-a putut fi onorată din cauza blocajului. La această dată nu este nicio oportunitate pentru România din punct de vedere al agriculturii. Conflictul a creat multe implicaţii negative. Inclusiv libertatea aceasta de trecere a frontierei cu cereale, fără să determini calitatea, poate să aducă necazuri ulterioare, pentru că n-ai de unde să ştii ce boli, ce dăunători însoţesc aceste produse. Evident că este un disconfort pe care îl simt fermierii noştri, având în vedere că lipseşte acest control din partea ucraineană, iar preţurile sunt mai mici pentru aceste produse care vin din Ucraina”. (sbln. N.)

Situație în care guvernul din care face parte domnul ministru (poate chiar și domnul președinte Iohannis  căci, nu-i așa, e vorba despre „Guvernul Meu”), ar fi trebuit să declanșeze ce are ca forme de dialog, presiune ar fi mult prea mult pentru firava și temătoarea diplomație românească, pentru a pune oarece regulă în sistemul de tranzit al cerealelor ucrainene. O poate face? Are curajul s-o facă?

Poziția celor de la Bruxelles în ce privește aceste „trasee ale solidarității” inaugurate la finele lunii mai 2022 este că s-au fost chiar neașteptat de eficiente deoarece, până la finele lunii decembrie a anului trecut, pe această cale au fost exportate peste 3 milioane tone de cereale, cum spunea entuziast Michael Scannelli, secretarul general adjunct al Comisiei Europene  la o reuniune a comisiei AGRI din Parlamentul European: „Nimeni nu prevăzuse un asemenea succes în momentul creării „coridoarelor solidarității” dar, desigur, asta a avut și un cost reprezentat de perturbările activității comerciale în țările învecinate”. Dar nu face nimic, totul va fi bine în final, a continuat înaltul oficial european, deoarece coridoarele solidarității „vor servi în  final intereselor țărilor învecinate Ucrainei”, deoarece acestea „vor avea posibilitatea de a accesa noi piețe vaste” imediat după ce UE va realiza o mai mare integrare a Ucrainei.

Acesta este contextul în care, cu foarte mare interes și satisfacție, liderii noștri politici (care parcă nu au auzit ce zice, cu disperare, propriul lor coleg) iată ce decid, așa cum anunță INTERFAX UCRAINA ieri la orele 9)

„Guvernul român, în cooperare cu autoritățile din Republica Moldova, va construi un pod de pontoane peste Prut în scopul de a îmbunătăți transportul de mărfuri din Ucraina, mai ales de grâne, așa cum anunță situl we al publicației poloneze Gospodaska Morska, citându-l pe Irinel Scriosteanu, secretar de stat la Ministerul transporturilor. Conform celor declarate de oficialul român, noul pod va fi construit pe amplasamentul unde, până în 1944, existase un pod între satul Bumbata (România) și orașul Leova (R.Moldova) și care a fost distrus de trupele Armatei Roșii. În ultimele luni, guvernele României și R.Moldova au anunțat un număr de proiecte logistice pentru îmbunătățirea transporturilor de mărfuri din Ucraina, în special de grâne. (...)”.

Evidentă contradicție între cele două poziții. Dar nu-i pasă nimănui. Totuși, fără supărare, cine negociază pentru interesul național al României?