Se va scinda PNL după 25 octombrie? Ultima soluţie, al treilea candidat la şefia PNL

Lucrurile au mers prea departe. Orgoliile sunt prea mari pentru un final cu „pupat toţi  curtea Modrogan”. Şi istoria PNL este plină de sciziuni, aripi, aripioare, care mă fac să înclin pentru o sciziune după 25 setembrie. Actuala majoritate parlamentară ar putea deveni minoritate, iar guvernarea s-ar împotmoli. PNL a ajuns de la 45% în 2019, la 18% acum. Sună bine, dle Cîţu?

Cum s-a ajuns aici

Instituţia europeană Politico, care nu poate fi acuzată că a luat bani de la partidele noastre, ne prezintă tabloul la zi al sondajelor de opinie: PSD-34%, PNL-18%, AUR-14%, USR PLUS-12%, UDMR-5%. Restul partidelor n-ar intra în parlament.

Culmea e că PSD n-a făcut nimic să crească de la 22% la 34%. N-a mişcat un deget. Este beneficiarul unui vot negativ, al populaţiei dezamăgite de prestaţia PNL, de lipsa de reforme promise şi răspromise de actuala guvernare. În ciuda faptului că actualii guvernanţi nu spun nici pâs despre bilanţul celor un an şi 9 luni de când PNL se află la guvernare, fiecare cetăţean îl ştie foarte bine sau îl simte la buzunare. Iar laudele lui Cîţu cu creşteri economice mirobolante  pot păcăli doar o mică parte a populaţiei. Ele se raportează la trimestrul al doilea, sau semestrul întâi din 2020, când economia era paralizată de starea de urgenţă şi de pandemie. Plus cele 40 de miliarde de euro împrumutate, şi care s-au dus în consum, pe seama căruia a crescut economia. Nu pe investiţii, că nu poate dl Cîţu să enumere investitile realizate în aproape doi ani de guvernare. Şi, până la urmă, de când şeful guvernului conduce economia, să se laude cu creşterea ei? Cel mult poate s-o influenţeze cu taxe şi impozite. Dar într-o ţară cu evaziunea fiscală de la noi, nici acest avantaj n-ar conta prea mult.

Iată bilanţul Orban-Cîţu. Sună bine, dle Cîţu?

• Datoria publică a crescut de la 35% în 2019 la 50% din PIB în prezent. Datoriile le vor plăti copiii şi nepoţii noştri;
• Deficitul bugetar a crescut la 10% din PIB, profitând de eliminarea pragului de 3% din PIB, adusă de pandemie;
• Inflaţia este la 5%, benzina a ajuns la 6 lei, energia electrică s-a scumpit cu 21%, gazele cu 25%, scumpiri care se transmit la bunurile de larg consum;
• Nici o reducere din cheltuielile de funcţionare a statului, deşi 30% dintre bugetari taie frunze la câini;
• Ministrul Educaţiei spune acum ce ştiam cu toţii: învăţământul online a fost un dezastru;

Aceste date şi altele au dus PNL la 18%. În loc să-şi pună cenusă în cap şi să plece de la guvernare, Orban şi Cîţu se bat pe „ciolanul” conducerii PNL şi a guvernului.

Raportul de forţe în bătălia pentru şefia PNL

Situaţia premierului Cîţu s-a fragilizat teribil după apariţia dosarelor din America, păcatele tinereţii. Să ai o condamnare penală şi să fi ţepuit o bancă americană,  nu sunt fapte care să te recomande pentru cele mai înalte funcţii în stat. În plus, a mers pe „burtă”, adică a tăcut până când presa a dezvăluit totul. Iar apoi a bălmăjit nişte explicaţii din care n-a înţeles nimeni nimic. Adăugând argumentul că delegaţii la congresul din 25 septembrie ştiu că Orban „se ţine intotdeuna de cuvânt”, adică îi răsplăteşte pentru susţinere cu orice aceştia îi cer, şi nu ştiu mai nimic despre Cîţu, care nu are nici 5 ani în partid, lucrurile nu mai sunt de loc clare în privinţa votului de la Congres. Cîţu nu a dat doi bani pe actuala conducere a PNL, când a dat afară sau nu a promovat oameni numiţi de partid. Mai mult, azi a convocat conducerea PNL în ciuda opoziţiei lui Orban. Ce garantează că nu va face şi în viitor la fel? Cîţu a invocat mereu susţinerea preşedintelui Iohannis, deşi aceasta nu a venit în mod formal, cum era şi corect să nu vină. Faţă de bilanţul creionat mai sus, nu ştiu de unde ar veni speranţa că dacă ar câştiga şefia PNL, Cîţu ar face reformele promise, aşa cum se laudă. Nimic din activitatea sa nu îndreptăţeşte această presupunere. Omul trăieşte într-un „wishful tinking” perfect.

Înclin să cred că Orban va câştiga, ceea ce ar arunca în dizgraţie elita actuală a partidului care s-a declarat de partea lui Cîţu. Dacă va câştiga Cîţu,  Orban şi echipa sa trebuie să plece, nu va mai conta în ecuaţia pentru putere. Şi ei ştiu acest lucru, de aceea cred că vom asista la o scindare a PNL după congresul din 25 septembrie.

Lucrurile ar complica teribil actuala guvernare, pentru că ar dispărea actuala majoritate parlamentară. Iar succesul PSD-AUR în alegerile din 2024 nu mai are cum să fie pus la îndoială. Cum se vor derula evenimentele, vom vedea.

Există o singură soluţie. Apariţia unui al treilea candidat

În astfel de context, un al treilea candidat ar putea salva unitatea partidului şi, eventual, ar elimina succesul previzibil al PSD-AUR la alegerile din 2024. Un personaj important în PNL, cu un background profesional deosebit, care nu s-a plasat în echipa vreunuia dintre actualii candidaţi. Sunt câteva astfel de personaje, îi las pe cei din PNL să judece şi să aleagă.

Intrarea în cursă a unui al treilea candidat este posibilă până pe 25 august, când se încheie depunerea candidaturilor.

Avantajele aceste soluţii. S-ar încheia războiul actual din PNL, guvernarea şi coaliţia ar fi relansate, PNL şi-ar opri prăbuşirea în sondaje, s-ar relua reformele abandonate, şansele ca PSD-AUR să câştige în 2024 s-ar diminua. Bilanţul prezentat mai sus îi exclude pe Orban şi Cîţu dintre cei care ar mai putea recâştiga încrederea votanţilor de dreapta, existând riscul ca aceştia să stea acasă la alegerile din 2024.

Ar fi frumos ca, în cazul apariţiei unui al treilea candidat serios, Orban şi Cîţu să înţeleagă situaţia partidului şi să-I facă un ultim serviciu: să se retragă din cursă.

Nu-mi fac iluzii că Orban şi Cîţu vor judeca în aceşti termeni, care sunt şi în interesul poporului român. Lupta oarbă dintre Orban şi Cîţu se va răsfrânge, ca de obicei în astfel de situaţii, asupra vieţii românilor, asupra nivelului de trai al familiilor. Cu scumpirile de rigoare, cu veniturile roase de inflaţie. Contează acest adevăr în ochii lui Orban şi Cîţu? Nu cred! Vor înţelege abia la alegerile din 2024.