Scurtă radiografie a alegerilor prezidenţiale din 2014

Despre alegerile prezidenţiale din acest an, detaliile vor aparea după încheierea campaniei electorale sau chiar în timpul desfăşurării ei, după cum s-a întâmplat şi în anul electoral 2014. Deja multe voci politice sau apolitice acuză faptul că anumite mişcări de pe scena politică reprezintă influenţa serviciilor secrete, scopul fiind acela de a determina rezultatul alegerilor pentru cea mai importantă funcţie în stat, cea de Preşedinte.

Serviciile şi campania electorală pentru alegerea preşedintului din 2014

Principalul actor politic implicat în campania electorală pentru alegerea preşedintelui României a fost chiar preşedintele în funcţie de atunci, Traian Băsescu care a utilizat ca mesaje, informaţii care proveanu din sfera serviciilor secrete, deşi Constituţia, articolul 84, alin.1., interzice preşedintelui să se transforme în membru de partid:

„În timpul mandatului, preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată“.

Acuzaţiile fostului şef de stat Traian Băsescu, cum că ar deţine informaţii despre premierul în funcţie de atunci Victor Ponta, că ar fi ofiţer acoperit al unui serviciu secret, au bulversat electoratul. Directorul SIE de atunci, Teodor Meleşcanu, a intrat în campanie, ca independent, refuzând să predea lista ofiţerilor acoperiţi solicitaţi de preşedinte, iar Băsescu l-a acuzat public:

„Preşedintelui nu poţi să-i refuzi o informaţie pe care o deţii, iar tu, director, decizi că nu i-o pui la dispoziţie. Cu atât mai mult cu cât îmi era utilă, pentru ca era vorba de Guvern“.

Răspunsul fostului director SIE, Teodor Meleşcanu, în legătură acuzaţia şefului de stat, a fost că:

„Preşedintele nu a cerut o listă, ci numele celor care sunt ofiţeri acoperiţi în Guvern. Numele înseamnă mai multe persoane, de aceea m-am referit la o listă. În continuare, preşedintele trebuie să beneficieze de toate informaţiile care sunt necesare pentru desfăşurarea unei bune activităţi. Aceste informaţii nu sunt un cadou din partea serviciilor“. Răspunsul meu nu a fost un răspuns de refuz faţă de preşedinte, ci un răspuns al SIE care a precizat cu claritate că, potrivit prevederilor legale, asemenea date nu pot fi transmise nimanui în niciun fel“.

Răspunzând unor întrebări, cu privire la „acoperitul“ din Guvern, în cadrul unui platou de televiziune, fostul preşedinte a afirmat că:

„Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE. A fost, în perioada 1997-2001, ceea ce explică şi propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Nu este nicio bombă, este o realitate pe care eu sunt gata să o demonstrez“.„Victor Ponta a fost doar un fripturist care s-a băgat şi el în SIE, să meargă şi el pe afară. El a fost doar un profitor, care a participat la câteva seminarii şi şi le-a trecut în CV ca fiind nişte cursuri. Nu a avut nicio misiune, nu poţi trimite în misiuni în afară un om necopt luat din parchet“.

În schimbul de replici electorale, Băsescu a prezentat o adresă înaintată către directorul SIE din care a lecturat public:

„Prin prezenta, vă rog să mă informaţi dacă în Guvernul României există persoane care după 1990 au fost încadrate ca ofiţeri acoperiţi ai SIE. Dacă există astfel de situaţii, va rog să precizaţi perioada în care au fost ofiţeri şi dacă au fost specializaţi în acea perioadă”.

După episodul electoralist Ponta-ofiţer acoperit al SIE, implicarea instituţiei şefului de stat şi a serviciilor secrete în campania electorală prezidenţială a continuat. Astfel, fotografiile de tip filaj, în cazul Udrea-Bica de la Paris, apărute pe un blog obscur din România, l-au determinat pe Traian Băsescu să ceară SRI o anchetă şi un raport despre cine le-a spionat pe politiciană şi „magistrată“. Concluzia lui Băsescu a constat în acuzarea serviciilor secrete că s-au implicat în campania electorală:

„Este clar că serviciile s-au implicat, este clar că au fost lucruri în neregulă Voi avea o discuţie cu serviciile luni, după primul tur. Câţiva oameni au sărit calul“.

La ultima conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, pe 20 decembrie 2014, cu o zi înaintea predării mandatului, preşedintele Băsescu a primit raportul SRI despre filajul Udrea-Bica de la Paris, precizând însă că acesta a fost secretizat.

Acuzaţiile implicării serviciilor secrete în campania electorală prezidenţială nu s-au oprit. Astfel, după încheierea campaniei electorale şi după investirea în funcţie a preşedintelui ales Klaus Iohhanis, 21 decembrie 2014, fostul prezidenţiabil, Elena Udrea, candidata PMP pentru cea mai înaltă funcţie în stat, a declarat că şefii Serviciului Român de Informaţii au făcut campanie electorală. Unul, Directorul SRI, George Maior, având preferinţe pentru Premierul Ponta şi al doilea, adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, susţinuându-l pe Primarul Sibiului Klaus Iohhanis. Prin această declaraţie candidata a acuzat implicarea instituţiilor de informaţii în determinarea rezultatului alegerilor din toamna anului 2014. Invitată la o emisiune a unui ziar online, deputata Elena Udrea a afirmat, deşi este „avocat de profesie“, că „SRI l-a făcut pe Iohhanis Preşedinte“:

„Deci eu vă spun aşa: că în mod cert, în opinia mea, domnul Coldea l-a susţinut pe domnul Iohannis. În mod cert“. „Păi, spre exemplu, când îi spuneam domnului Maior că domnul Coldea conduce, de fapt, serviciul, în realitate, şi ţinta este să aibă toată puterea, îmi spunea că nu este aşa şi mi-a garantat de foarte multe ori, ca argument, „o să vezi, domnul Coldea îşi va da demisia odată cu mine, va pleca odată cu mine din acest serviciu, fiindcă noi am fost aduşi de Traian Basescu şi noi plecăm odată cu el“. Aş fi curioasă acum dacă domnul Maior mai susţine chestia asta. Mai era un aspect pe care probabil că ar trebui să-l confirme Victor Ponta – eu l-am auzit în foarte multe locuri şi a contribuit în timpul campaniei la ideea că se doreşte a fi adus Klaus Iohannis, nu că ar fi fost mai rău, evident că între Victor Ponta şi Klaus Iohannis vedem încă o dată că este foarte bine că este domnul Iohannis preşedinte, chiar dacă votul n-a fost neaparat pro-Iohannis, ci anti-Ponta – dar mai era un aspect... A spus că, undeva, spre ziua lui Victor Ponta, undeva spre toamnă, într-o adunare din aceasta neoficială, fiind de faţă şi domnul Ponta, şi domnul Coldea – aş mai da şi alte nume, dar nu mai sunt sigură şi n-aş vrea aş pun nişte oameni să dezmintă eventual – domnul Ponta i-ar fi spus domnului Coldea: „Domnule general dacă ajung preşedinte, cautaţi-vă de lucru!“. Şi a continuat spunând: „şi tineţi cont că am curaj sa spun lucrul acesta în condiţiile în care încă nu am ajuns preşedinte“.

Invitat şi luând cuvântul la Congresul Partidului Mişcarea Populară, fostul preşedinte Băsescu a afirmat că ştia de faptul că adjunctul SRI făcea jocuri politice şi că a primit informaţii în acest sens, însă nu a putut face nimic pentru că Florian Coldea nu-i era subsordonat direct, adică politic, ci doar Maior:

„Ştiam despre Coldea, am primit informaţii, dar acesta putea fi controlat doar de Parlament“.

Premierul în funcţie de atunci, Victor Ponta a reconfirmat faptul că fostul preşedinte a făcut campanie electorală, susţinând candidatul PMP, acesta reprezentând motivul pentru care serviciile secrete nu i-au mai oferit informaţii:                                                      

„Ca vicepreşedinte CSAT, am discutat şi cu preşedintele ţării Iohannis, împreună am discutat cu cei de la SIE şi SRI şi toată lumea îşi face treaba şi lucrurile merg bine. Când mergeau rău era anul trecut, când realmente nu mai avea nimeni – nici eu, nici serviciile de informaţii – încredere să colaborăm cu Băsescu, care era într-o campanie electorală pentru Udrea, în care arunca totul în aer: servicii, Guvern, tot. Acum, lucrurile s-au schimbat fundamental în bine şi aşa trebuie să rămână. Această neîncredere a serviciilor în Traian Băsescu a venit în urma atacurilor sale la adresa serviciilor din dorinţa de a o apăra şi a o promova pe Elena Udrea în campanie, în special după momentul filajului de la Paris“.

Implicarea serviciilor secrete în campania electorală prezidenţială din 2014 şi transformarea lor în actori politici, prin susţinerea unuia sau altuia dintre candidaţi, pune în lumină faptul că misiunea de a veghea la siguranţa naţională a intrat în contradicţie cu legea pentru care au fost create, care la art. 26 precizează că:

„Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice“.