„Rusia, stat sponsor al terorismului”, spune Parlamentul European. Ce-ar putea să urmeze?

0
0

Ar putea să existe consecințe enorme sau, dimpotrivă, este posibil să nu urmeze nimic și Rezoluția votată ieri să rămână, ca atât de multe altele, doar un document de arhivă. Frumos scris, expus cu pasiunea și competența oratorică atât de la modă în instanțele europene, dar și cu o eficiență care poate fi doar simbolică sau limitată de competențele specifice pe care le au înscrise în statute instituțiile europene.

FOTO Profimedia
FOTO Profimedia

Să vedem care sunt scenariile realiste pentru viitorul imediat.

Rezoluția adoptată ieri are meritul excepțional de a dovedi, pentru prima oară, că există o intenție de voință politică pentru a demara un proces care, pentru prima oară în istoria contemporană, ar putea să ducă la expulzarea unui stat din circuitul relațiilor internaționale. Foarte simplu de spus la nivelul vorbelor, dar extrem de dificil de aplicat în practică și, tocmai de aceea, măsurând bine implicațiile, nici măcar Președintele SUA nu a dorit să dea urmare cererilor unor politicieni din țara sa care doreau insistent să-l vadă aplicând Rusiei exact această lovitură.

Să vedem dacă Statele membre din UE vor avea curajul să se angajeze pe acest drum așa cu solicită Rezoluția PE care îi presează ca, urgent, „să aplice un cadru legal potrivit și să aibă în vederea adăugarea Rusiei la o asemenea listă”. Adică listă a „statelor teroriste” sau „state care sponsorizează terorismul”. Asta este cea mai mare problemă deoarece, în lipsa unui cadrul legislativ la nivel european, Rezoluția PE poate rămâne „sine die” la un nivel simbolic. Deocamdată, la nivelul UE, doar Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au adăugat deja Federația Rusă pe lista lor națională de „state teroriste”. Și asta se așteaptă ca mișcare esențială care poate – repet, pentru prima oară în istorie – să ducă la ostracizarea profundă a Rusiei, fapt cu încă nebănuite consecințe de durată la nivel geo-strategic.

Câte dintre Statele membre UE vor face acest lucru? Câte vor decide începerea în Parlamentele naționale a unor dezbateri în regim ultra-rapid asupra unei legi care să statueze noul statut al Rusiei care să fie menționată în listele naționale cu statele proscrise. Care sunt șansele practice să vedem o unanimitate de voturi în acest sens și, pe baza acestei noi realități de voință politică unanimă, UE să poată trece, la modul cel mai oficial, Rusia pe lista proscrișilor? Teoretic, dacă asta s-ar produce, poziția fermă a europenilor ar putea să se constituie într-o presiune – poate nu numai morală- asupra aliaților americani, adică – chiar dă e greu de imaginat cum – să renunțe la actuala ambiguitate profundă în relația cu Rusia.

În acest moment, Rezoluția PE anunță în clar măsurile pe care le-ar dori preluate de către șefii noștri de state și guverne (vom vedea cum reacționează ei, câți vor fi de acord și, dacă vreodată se va ajunge atât de departe, care va fi votul în Parlamentele naționale): se cere o continuare a procesului de izolare a Rusiei pe plan internațional, scoțând această țară din toate organizațiile internaționale, dar și o reducere până la un nivel absolut minimal a legăturilor diplomatice cu Rusia și solicitând adoptarea unui nou pachet de sancțiuni.

Să vedem ce mai urmează după nivelul declarațiilor fulminante și, mai ales, să vedem cum se pot construi punți între asemenea perspective cum sunt cele solicitate de Parlamentul European și realitatea cu mult mai brutală a intereselor marilor companii din țările europene ale căror economii contează și care suferă acum profund de pe urma crizelor multiple și recesiunii. care contează.

FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Deocamdată, scandalul este în floare, cu mijloacele și pe temele cunoscute. După cum știți, aproape imediat după anunțul rezultatelor votului asupra Rezoluției, situl PE a căzut în urma unui atac „sofisticat” revendicat de hackeri ruși. Iată declarația Robertei Metsola, președinta Parlamentului European:

Reacția rușilor, previzibilă a fost una insultătoare și de total dispreț față de partenerii europeni de dialog din trecut, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerul de externe ale Rusiei declarând, în spiritul noii diplomații rusești, că „propune declararea Parlamentului European ca sponsor al idioțeniei”.

Ce mai poate urma după asta? Chiar este imposibil de prezis și tocmai asta este tragedia reală a momentului de incredibile tensiuni și incertitudini de acum, în joc fiind chiar modelul european și euro-atlantic în care ne-am dorit să intrăm.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite