Rusia şi SUA, în faţa unei noi posibile crize. Bătălia pentru zona Arctică

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-un context în care Federaţia Rusă a început cea mai mare ofensivă militară de la destrămarea Uniunii Sovietice, ţinând cont de evenimentele petrecute în Georgia, Ucraina, Marea Neagră, Orientul Mijlociu sau de tensiunile din Marea Baltică, Moscova şi Occidentul pot ajunge acum în faţa unui conflict.

Atenţia se îndreaptă către regiunea Arctică, după ce Norvegia a anunţat luni că va permite staţionarea pe teritoriul naţional, începând cu anul 2017, a unui contingent de 330 de soldaţi americani ce vor fi cantonaţi în baza militară de la Vaernes.

Norvegia, care împarte o frontieră  cu o lungime de 200 de km cu Federaţia Rusă, nu a ezitat să îşi exprime dezacordul faţă de politica externă a Kremlinului din ultimii ani, criticând ferm anexarea Crimeei. În acest sens, încă de la începutul lui 2015, ministrul norvegian al Apărarii, Ine Eriksen Søreide, anunţa că relaţiile Occidentului cu Moscova vor deveni critice. Printre afirmaţiile sale preluate de CNN, Søreide susţinea că „nu există nicio cale de întoarcere la normalitate în relaţia cu Rusia, pentru că normalitatea nu mai poate exista”, atrăgând atenţia că în Nordul Europei ar putea apărea noi crize dacă NATO nu va lua deciziile strategice corecte.

Pe acest fond, hotărârea luată de guvernul de la Oslo reprezintă o premieră pentru Norvegia care va găzdui pentru prima dată de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial trupe străine pe teritoriul propriu. În ciuda faptului că este unul dintre membrii fondatori ai NATO, aceasta a evitat astfel de situaţii tocmai în dorinţa de a nu crea tensiuni în relaţia cu Federaţia Rusă, motiv pentru care putem considera că strategia sa de securitate şi politică externă intră într-o nouă paradigmă.

Dincolo de clarificările cerute marţi de Ambasada rusă sau reacţile unor politicieni norvegieni aflaţi în partidele de opoziţie ce s-au declarat sceptice faţă de această acţiune, prezenţa trupelor americane întăreşte practic capacitatea de reacţie a NATO pentru a putea răspunde într-un mod rapid în faţa ameninţărilor hibride în zona de Nord e Europei, acolo unde Rusia a realizat mai multe exerciţii militare în ultima perioadă.

Nu în cele din urmă, observăm cum SUA nu numai că nu se dezangajează în Europa, aşa cum mulţi analişti pronosticau în urmă cu un deceniu, dar îşi consolidează prezenţa şi capacitatea de proiecţie a puterii în contrapondere cu ambiţiile Rusiei, ceea ce conduce treptat către tensiuni specifice Războiului Rece.

Totodată, prezenţa americană în Norvegia are şi o miză geopolitică, zona Arctică estimându-se a deţine aproximativ 13% din rezervele globale de petrol şi 30% din rezervele globale de gaz natural, putând deveni în acelaşi timp una dintre principalele rute comerciale navale, ca urmare a încălzirii climatice, ceea ce o face atractivă nu numai pentru statele riverane (SUA, Rusia, Norvegia, Islanda, Danemarca, Canada), ci şi pentru actori precum China, Japonia sau Coreea de Sud, care începând cu anul 2013 au devenit membri ai Consiliului Arctic.

Aşadar, îngheţata zonă arctică riscă să devină la fel de fierbinte precum Orientul Mijlociu, însă principalul câmp de luptă se va da în cadrul organizaţiilor internaţionale, cu precădere ONU, întrucât lipsa unor elemente proxy poate presupune doar confruntarea armată directă a taberelor opozante, scenariu nedorit pentru moment de către niciunul dintre actorii implicaţi. Între timp, Federaţia Rusă  a început în 2015 la ONU un proces prin care susţine extinderea teritoriului său  în dauna unor ţări precum Danemarca sau Canada.

Cel mai probabil, decizia Norvegiei de a găzdui trupe americane va determina Moscova să crească numărul acţiunilor ostile, precum survolarea fără permisiune a spaţiului aerian sau a încălcării spaţiului maritim, în timp ce escaladarea tensiunilor poate conduce către militarizarea regiunii Arctice şi a Mării Baltice.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite