România are şansa uriașă să devină centrul deciziilor NATO, G7, Grupului de la Munchen, în contextul unor crize multiple

0
0

Săptămâna viitoare se vor întâlni la Bucureşti miniştrii de Externe ai NATO, G7 şi ai Grupului de la Munchen. Întâlnirea celor mai importante organizaţii din lume are loc în contextul unor crize care afectează toate statele, europene sau din restul lumii. Este vorba de crizele de securitate, alimentară, energetică, economică, umanitară, toate generate de războiul barbar dus de Rusia împotriva Ucrainei şi a lumii întregi.

FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Se aşteaptă decizii grele şi importante, care să atenueze, prevină şi rezolve, pe cât posibil, consecinţele nefaste ale crizelor prin care trecem.

Întâlnirea Conferinţei de Securitate de la Munchen

În perioada 27-29 noiembrie, Conferința de Securitate de la München organizează pentru prima dată la București, împreună cu Ministerul de externe al României, Reuniunea Liderilor de la München. Această reuniune are loc în perioada premergătoare Reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO de la București din 29-30 noiembrie, la care va participa și ministrul de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock.

La Reuniunea Liderilor de la München sunt aşteptaţi să participe circa 75 de reprezentanți guvernamentali de rang înalt și experți în politică externă și de securitate, printre care ministrul german pentru însărcinări speciale și șeful Cancelariei Federale, Wolfgang Schmidt. Aceşti reprezentanţi vor discuta despre consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și despre alte probleme de securitate din regiune.

Reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO

Ministrul nostru de Externe, Bogdan Aurescu, explică de ce este importantă această reuniune:

Este un eveniment extrem de important pentru că este primul astfel de eveniment, prima reuniune la nivelul miniștrilor de externe ai NATO pe care România o găzduiește de când a intrat în NATO, este al doilea eveniment important după Summitul NATO din 2008 de la București. În al treilea rând este primul astfel de eveniment, prima ministerială de externă NATO care se desfășoară într-un stat de pe flancul estic al NATO de la începutul războiului din Ucraina și nu în ultimul rând este un eveniment care aplică deciziile pe care Summitul de la Madrid le-a luat, decizii care sunt legate de consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, adică exact ceea ce ne interesează pe noi. Nu în ultimul rând fiind organizat în România acest eveniment arată importanța strategică a Mării Negre, la Summitul de la Madrid s-a negociat și adoptat noul concept strategic al NATO, adică cel mai important document politic de orientare pentru activitatea NATO pentru cel puțin următorul deceniu”.

Poziţia geostrategică a României face din ţara noastră un actor important în lupta contra Rusiei, în gestionarea multiplelor crize cu care se confruntă acum Europa şi lumea întreagă.

La întâlnirea NATO de la Bucureşti participă ca invitaţi şi miniştrii de Externe din Finlanda, Suedia, Republica Moldova, Georgia, Bosnia Herţegovina, Ucraina. Vor participa Secretarul General al Alianţei, Jens Stoltenberg, șefii Diplomațiilor din NATO, Antony Blinken, Secretarul Departamentului de Stat american.

Reuniunea miniştrilor de Externe ai Grupului G7

Grupul G7 este un forum politic inter-guvernamental format din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.

Miniștrii de Externe din Grupul celor Șapte (G7) vor discuta săptămâna viitoare, în cadrul reuniunii de la București, modalități de a susține în continuare Ucraina în asigurarea aprovizionării sale cu energie.

Ministra germană de externe, Annalena Baerbock a scris pe Twitter: "Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile sunt o crimă intolerabilă, inumană. Putin poate arunca populația Ucrainei în frig și întuneric cu rachetele lui. El nu va distruge niciodată dorința lor de libertate și sprijinul nostru".

Crizele în care Rusia a aruncat lumea întreagă

Criza de securitate. Nu este clar până unde va merge Putin pentru a-şi salva prestigiul şi chiar viaţa. S-a discutat despre posibilitatea folosirii de către armata Rusiei a armelor nucleare tactice, care ar constitui linia roşie de la care începe un conflict NATO-Rusia. Este probabil să fie discutate la Bucureşti planurile NATO pentru diferite scenarii posibile în continuare, dar discuţiile şi rezultatele lor ne aşteptăm să fie secrete. România are o poziţie geostrategică esenţială în apărarea flancului de sud-est al NATO, a Mării Negre, şi în calitate de culoar pentru ajutorarea Ucrainei cu ce îi este necesar pentru a face faţă invaziei Rusiei.

Criza energetică. Trebuie găsite la Bucureşti soluţii pentru inlocuirea importurilor de hidrocarburi din Rusia cu importuri din alte surse. Europa riscă să se confrunte cu o criză energetică severă, cu impact uriaş asupra oamenilor şi economiilor din ţările ei, mai ales dacă vom traversa o iarnă grea. Ţările din G7, alături de întreaga Uniunea Europeană şi de Australia, intenţionează să implementeze o plafonare a preţului la petrolul rusesc transportat pe mare din 5 decembrie. Tot începând cu data de 5 decembrie, UE va interzice importurile de ţiţei rusesc, iar cele de produse petroliere ruseşti din 5 februarie 2023, ceea ce va lipsi Rusia de veniturile importante din petrol. Care va fi reacția Rusiei față de aceste măsuri nu este clar, deocamdată.

Criza alimentară. Avem acum un acord internaţional pentru exportul cerealelor din Ucraina şi Rusia, fără de care ţările sărace din diverse colţuri ale lumii ar fi condamnate la foamete. Acordul a fost pus sub semnul întrebării săptămânile trecute, dar a fost păstrat.

Criza umanitară. Cea mai cumplită dintre toate. Milioane de ucrainieni şi-au părăsit deja ţara, un alt val uriaş de refugiaţi ucrainieni este de aşteptat în condiţiile în care Rusia a distrus infrastructura critică energetică a Ucrainei. Este pregătită Europa, în primul rând vecinii Ucrainei, printre care şi România, să facă faţă unui astfel de val de refugiaţi? Ce ajutoare ar trebui să asigure UE acestor țări pentru a se descurca şi cu nevoile propriilor populaţii, dar şi a valului de refugiaţi pe care îi aşteaptă. Toate acestea vor fi discutate în întâlnirile de la Bucureşti.

România are o sarcină dificilă în asigurarea condiţiilor necesare acestor reuniuni

În primul rând, este vorba de securitatea şi găzduirea unui număr important de personalităţi, miniştri de externe, a altor personalităţi importante din Europa şi din lume. Dat fiind numărul mare de participanţi, delegațiile, corespondenţii de presă care îi însoţesc, este vorba de a asigura cazarea dar mai ales securitatea a peste o mie de persoane. Serviciile noastre de Securitate, SRI, SPP, SIE, alte servicii vor fi solicitate la maximum, mai ales că este de presupus că spionajul rusesc va încerca să-şi „vâre coada” și să perturbe derularea evenimentelor de la București.

Apoi, gazda, adică România, are un rol important în redactarea drafturilor documentelor rezultate în urma reuniunilor. Este de presupus că în mare parte au şi fost convenite cu aliaţii noştri, dar e posibil să apară refuzuri şi reacţii de ultimă instanţă, pe care reprezentanţii României trebuie să le arbitreze.

Un rol extrem de important pentru reuşita acestor reuniuni de la Bucureşti revine preşedintelui României, Klaus Iohannis, care este girantul politicii externe a României. Unirea si coeziunea forțelor politice, militare, economice, care se opun Rusiei trebuie păstrate cu orice preț.

De succesul acestor reuniuni, de discuţiile care se vor purta cu reprezentanţii ţărilor care încă se opun accederii României în spaţiul Schengen, depinde rezultatul votului în JAI din 8 decembrie, referitor la intrarea în spaţiul Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei. Poziţia Austriei, care încă se opune, trebuie contracarată cu argumente politice, economice şi de securitate.

Săptămâna viitoare, ochii întregii lumi vor fi aţintiţi asupra Bucureștiului, şi speranţa este să ne descurcăm onorabil cu organizarea și desfășurarea celor trei reuniuni.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite