Romanesc şi teatralitate. Lansarea seriei de autor Gabriela Adameşteanu la Polirom
0
Un Tolstoi al românilor a spus Monica Lovinescu despre Gabriela Adameşteanu, ne aminteşte Daniel Cristea Enache cu ocazia lansării primelor două volume din seria de autor consacrată marii prozatoare de editura Polirom.
Un nou prilej plăcut şi instructiv de a se vorbi despre capodopera Dimineaţă pierdută şi volumul de povestiri Vară – primăvară reeditate în formulă definitivă, în prezenţa autoarei, şi a unor critici reputaţi din toate generaţiile, cu o contribuţie nemijlocită a domnului Livius Ciocârlie şi a tânărului critic mai sus citat care coordonează colecţia.
Evenimentul a avut loc la Librăria- Ceainărie Cărtureşti după toate regulile incluzând lectura sensibilă a tinerei actriţe Alexandra Fasolă. Spiciurile au evocat evident valoarea prozei acestei de acum clasice, autoare, tradusă din belşug în lume. S-a vorbit despre suflul epic de excepţie şi capabilitatea de a îmbrăţişa în romanele sale multiple straturi ale realităţii sociale, psihologice, istorice, de mentalitate şi comportament interferate polifonic, despre stil, despre atmosfera romanelor sale, despre pitorescul unor medii abordate şi mai ales despre unicitatea tabloului lumii burgheze româneşti de la sfarsitul secolului 19 din romanul Dimineaţă pierdută, o proză incendiară cum o caracteriza cronicarul de la publicaţia franceză Lire după apariţia romanului la editura Gallimard, în 2005 .
Ca om de teatru nu pot să uit însă că Dimineaţă pierdută , romanul reeditat acum într-o frumoasă şi elegantă colecţie, a furnizat material dramatic unui spectacol antologic, cel de la Teatrul Bulandra, în dramatizarea şi regia Cătălinei Buzoianu.
Din fericire spectacolul a fost fimat şi televiziunea naţională îl mai programează din când în când aducându-ni-l aminte celor care l-am văzut sau pur şi simplu oferind emoţii în premieră celorlalţi prin întâlnirea cu pleiada actorilor formidabili care l-au creeat ( apropo, pe când o reluare ?).
De curând cu prilejul decernării titlului de Doctor Honoris Cauza regizoarei Cătălina Buzoianu, la UNATC regizorul şi decanul facultăţii de film, Laurenţiu Damian a proiectat un film despre regizoare în care o imagine leit - motiv era tocmai din Dimineaţă pierdută, aducând în gros plan chipul răvăşit de suferinţă al Ginei Patrichi într-o scenă memorabilă cu Tamara Buciuceanu, senzaţionala interpretă a Vicăi Delcă.
Atunci ca şi altădată, când am avut ocazia să mă exprim public, într-o seară de vară senină, în grădina de la Green Hours, când s-au citit primele pagini în franceză ale romanului ( era de faţă şi Marie France Ionesco) am semnalat dramatismul intrinsec al acestui roman , şi al altora ale Gabrielei Adamaeşteanu, al prozelor scurte care prin teatralitatea lor ascunsă conţin sugestii de spectacol. Adesea cei care urmăresc transpunerea scenică a unor proze au în vedere mai degrabă dialogul, ca fiind, pasămite esenţial în teatru.
Sigur că e acesta e important dar şi mai necesar e să simţi în paginile literare suflul dramatic capabil să întreţină încordarea, tensiunea dintre personaje , veridicul situaţiilor care condiţionează adevărul scenic. Cărţile Gabrielei Adameşteanu au această vocaţie teatrală ( nu de mult am adaptat pentru radio proză scurtă intitulată Dialog ) şi vor mai vedea sunt sigură, luminile rampei. O modalitate în plus de a-şi dovedi polivalenţa .
Se încarcă comentariile...
