Retrospectiva licitaţiilor de toamnă

Nicolae Tonitza, „Catrina“, 142.000 de euro, cel mai scump tablou al toamnei

Tonitza şi Grigorescu şi-au apărat poziţiile pe o piaţă care mută accentul spre pictura contemporană. Nudurile lui Tonitza au stabilit preţurile maxime ale toamnei în licitaţiile din România, când doar trei lucrări au depăşit preţul de 100.000 de euro.

Dominanta sezonului a fost diversificarea tematicilor de licitaţii, incluzând şi antichităţi, obiecte de decor şi carte veche, iar evoluţia remarcabilă a fost plusul înregistrat de arta contemporană, în condiţiile în care pictura, pe ansamblu, a avut o evoluţie oscilantă de la începutul lui 2012.

Şi pe plan internaţional, toamna acestui an a fost dominată de artiştii contemporani. Deşi în licitaţiile de la marile case internaţionale au fost lucrări cu mare notorietate semnate de clasici precum Bougereau, Monet, Cézanne ş.a., marile evenimente au fost legate de artiştii postmoderni. Sotheby’s a realizat pe 13 noiembrie cea mai mare vânzare de la înfiinţarea acestei case, cu încasări de 375 de milioane de dolari pentru licitaţia „După -amiaza de artă contemporană“. Eroii sesiunii au fost Mark Rothko, Gerhard Richter, Jackson Pollock şi Francis Bacon. O zi mai târziu, Christie’s a contraatacat cu propria licitaţie de artă contemporană şi a obţinut vânzări de 412 milioane de dolari. Cele mai importante lucrări i-au aparţinut lui Andy Warhol, Franz Kline, Koons, Lichtenstein şi Basquiat. Fotografiile de artă au beneficiat şi ele de două licitaţii majore, cu încasări de peste 4,5 milioane de dolari pentru 200 de lucrări vândute.

Bijuteriile „magnifice“ (etichetă folosită în titlul licitaţiei la ambele case) au dus la încasări însumate de 156 de milioane de dolari, conturând cel de-al treilea mare plus al toamnei 2012.

Schimb de trenduri la Bucureşti

Evoluţia oscilantă a vânzărilor de artă în licitaţiile din România a determinat recuperarea unor mari absenţi precum Mircea Cantor, Roman Tolici, G.D. Mirea sau Gheorghe Tăttărescu. Aceştia şi-au făcut debutul sau au reapărut după mult timp în licitaţii, conturând efortul organizatorilor de a diversifica şi de a reîmprospăta oferta.

O altă direcţie a fost propunerea unor clasici internaţionali, cu un prim succes notabil. Cifra de afaceri a urcat în septembrie la 1.264.484 de euro (faţă de 879.500 de euro în iulie), iar tablourile de mare succes au fost semnate de Tonitza („Nud cu spatele“, 140.000 de euro) şi N.P. Bogdanov-Bielski („Copiii mujicului în casa boierului“, 124.500 de euro). O ciobăniţă de Grigorescu (60.000 de euro) şi un copil pictat de Tonitza (67.000 de euro) au fost alte două loturi care au depăşit valoarea de 50.000 de euro. Octombrie a adus o cifră de afaceri de 1.263.641 de euro, tabloul cu cel mai mare succes fiind un Tonitza: „Catrina (fiica artistului)“, 142.000 de euro.

Alte vânzări importante au mai fost înregistrate pentru pânze de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, G.D. Mirea şi M.H. Maxy. În noiembrie, vânzările de artă au scăzut în cifră netă, casele păstrând pentru decembrie lucrările cu mare potenţial. Cel mai scump tablou a fost „Portret de ţăran“, 24.000 de euro, cu semnătura lui Nicolae Grigorescu. După volumul de lucrări, au reţinut atenţia pictori ca Gheorghe Petraşcu, Schweitzer-Cumpăna şi Adam Bălţatu.

Pariul momentului

Un alt fenomen important a fost creşterea prezenţei în licitaţiile generaliste a artiştilor contemporani din diverse generaţii. Sabin Bălaşa, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu, Ştefan Câlţia, Şerban Savu şi Roman Tolici au fost protagoniştii.

Toate casele de licitaţii au avut în ofertă mult mai mulţi autori în viaţă, iar oficialii acestora au anunţat susţinerea directă a nişei, în condiţiile în care arta contemporană poate fi punctul de joncţiune între piaţa internă de artă şi cea internaţională.