PSD vrea să renunţe la moţiunea de cenzură

Se pare că Vasile Dâncu a adus în PSD mai multă maturitate şi echilibru. Experienţa politică şi absenţa „talibanismului”, aduse de Dâncu,  încep să se simtă şi la PSD. Vasile Dâncu i-a convins pe liderii PSD de riscurile şi consecinţele nefaste ale moţiunii de cenzură, şi în cazul în care trece, şi dacă nu trece. Aşa se face că Marcel Ciolacu, liderul PSD cu acte în regulă, anunţă acum că soarta moţiunii se va decide în 48 de ore.

Probleme de constituţionalitate legate de moţiunea de cenzură

Marcel Ciolacu s-a lansat în aventura moţiunii de cenzură pentru a nu avea surprize la Congres. Scorul cu care a câştigat preşedinţia PSD dovedeşte că s-a înşelat. Şi din băţoşenia cu care anunţa sfârşitul guvernului Orban n-a mai rămas nimic.

Acum, Marcel Ciolacu o dă la întors.

„Până în acest moment am discutat cu marea majoritate a liderilor  formaţiunilor politice din Parlament. În maximum 48 de ore să decidem cum rămâne exact cu moţiunea de cenzură. Aşteptăm să încheiem negocierile cu celelalte formaţiuni politice. În 48 de ore vom lămuri cum se va proceda”. 

Nu spune că în 48 de ore se va decide data la care se va dezbate şi vota moţiunea de cenzură. Ci „cum rămâne exact cu moţiunea de cenzură”. Adică inclusiv renunţarea la dezbaterea şi la votul asupra moţiunii de cenzură.

Sigur că sunt probleme de constituţionalitate. Nu că de ce au depus-o, cum susţine guvernul în sesizarea CCR. Ci din faptul că nu este posibil să depui moţiunea de cenzură într-o sesiune parlamentară şi să o dezbaţi în altă sesiune. Constituţia vorbeşte clar de moţiune de cenzură într-o sesiune parlamentară. Nu în două sau mai multe. Vasile Dâncu vorbeşte acum de redepunerea moţiunii de cenzură în noua sesiune parlamentară, sau despre depunerea altei moţiuni de cenzură. Cu alte cuvinte, povestea moţiunii s-a cam fâsâit.

PSD nu are siguranţa că moţiunea va trece de parlament

Am avut câteva exemple în care parlamentul a înţeles riscurile şi rolul său în menţinerea unui echilibru politic în ţară. A votat guvernul Orban în februarie, chiar în lipsa parlamentarilor PNL, izolaţi la domiciliu. A votat în două zile legea privind starea de alertă, şi în câteva zile prelungirea ei. Deşi era datoria guvernului Orban să vină din timp în parlament cu proiectele de legi necesare.

Acum traversăm o perioadă extrem de dificilă. Nu se ştie exact în ce sens va evolua pandemia la noi în ţară, după creşterea explozivă a numărului de infectări din ultimele săptămâni. Nu se ştie ce impact va avea deschiderea şcolilor, vor putea ele fi menţinute deschise, sau nu. Nu se ştie dacă finanţatorii interni şi externi vor mai acorda împrumuturi masive României. Agenţia de rating Fitch avertizează că rezolvarea problemei deteriorării fiscale va determina modul în care Fitch se va raporta la perspectiva negativă a calificativul „BBB-” aferent datoriei guvernamentale româneşti pe termen lung în valută.

Ministrul de Finanţe, Florin Câţu, se arată şi el îngrijorat:

„Dobânzile şi discuţiile pe care le-am avut în ultimele zile nu mai sunt despre pensii şi salarii... Investitorii străini se întreabă ce se întâmpla cu datoria dacă un guvern pică. Plătiţi sau nu mai plătiţi dobânzile? Cum finanţaţi restul?”

„Dacă pierzi încrederea investitorilor străini nu prea mai ai de unde să iei şi ajungem la scenariul din 2009 şi 2010 când a venit FMI şi a împrumutat România, dar vin cu nişte condiţii îngrozitoare pentru foarte mulţi dintre românii”.

Trecem peste faptul că aşa zisele „condiţii îngrozitoare” se referă la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului român, prin reducerea numărului de bugetari şi a cheltuielilor administrative. Cerinţe normale şi corecte. Veniturile bugetare actuale nu acoperă nici cheltuielile cu pensii, salarii,  ajutoare sociale şi de contracarare a deteriorării economice provocate de pandemie. Dacă pierdem şi posibilitatea de a ne împrumuta, România intră într-o scenariu negru, din care nu se ştie cum vom ieşi.

Toate aceste lucruri le ştiu şi înţeleg mulţi parlamentari, neatinşi de „talibanism” politic. Să aducă PSD la putere, în aceste condiţii, este o prostie, dincolo de opoziţia preşedintelui Iohannis. Dacă ar trece moţiunea, chiar cu rămânerea guvernului Orban interimar, PSD va deconta parţial scenariul negru prin acuzaţia că „voi aţi dat jos guvernul, de asta ne merge prost”. Şi asta în prag de alegeri. Marcel Ciolacu spune acum ca nu are numărul de parlamentari necesar trecerii moţiunii de cenzură.

Concluzie

A înţeles şi PSD  că nu e momentul să vină la guvernare, cu 3 luni înainte de alegeri, şi într-o situaţie economică catastrofală. Iar dacă trece moţiunea şi lasă guvernul Orban interimar, i se va sparge în cap lozinca cu toate relele ce urmează să se întâmple au fost provocate de moţiunea de cenzură. Aşa că cel mai bine pentru PSD este să stea liniştit, fără să agite acum apele, şi să lase guvernul Orban să-şi frângă gâtul când va ajunge la  reducerea, inevitabilă, a cheltuielilor de funcţionare a statului. Inclusiv cu concedierea a sute de mii de bugetari.