Președinția SUA pentru Trump versus ajutorul necesar pentru Ucraina

Statele Unite trec printr-un episod greu de calificat, care antrenează multiple costuri de imagine, de prestigiu și de relevanță globală: ajutorul de 109 miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel, Taiwan și securizarea frontierei cu Mexic. După luni de negocieri bipartizane în Senat, pe punctul de a da rezultate majore pe tema migrației, intervenția fostului președinte și candidat republican în primare, Donald Trump, amenință să închidă această negociere. Rezultatul ar avea un impact major asupra politicilor americane, cu precădere cele relative la democrație, preluarea controlului asupra Partidului Republican de către Trump, dominația minorității MAGA din Congres asupra majorității republicane moderate sau alterarea alegerilor interne primare americane pentru candidatura prezidențială din noiembrie. Încleștarea este enormă iar rezultatele unor soluții inovative, de compromis, așteptate de întreaga suflare politică, vor putea sublinia forța democrației americane de a depăși momente cheie și impactul unor personalități stihiale precum cea a fostului, posibil viitor președinte Trump.

Afacerea controlului frontierei sudice: o problemă critică, acută a Americii

Situația migrației și a frontierei sudice a Americii este una tot mai acută, marcată de valuri de nestăpânit de migranți ilegali din mai toată lumea care aleg să plătească rețelelor de traficanți sau călăuzelor individuale pentru a trece ilegal în Statele Unite, în căutarea unei vieți mai bune. E motivul pentru care și președintele SUA, Joe Biden, a ales să susțină măsuri mai dure la trecerea frontierei, inclusiv perspectiva ca, administrativ, să poată închide frontiera SUA-Mexic. Această postură afectează relația sa cu grupuri progresiste, dar îi conturează o postură responsabilă față de o problemă existentă în perspectiva campaniei electorale de realegere. Asta deoarece fostul președinte Trump și virtual candidat republican a făcut un lobby puternic la nivelul republicanilor să se opună oricărei înțelegeri și compromis pentru că dorește să facă din migrație punctul său forte în campanie.

Crearea unei autorități care să fie capabilă și să aibă atribuții să închidă frontiera a șocat reprezentanții democrați și membrii actualei administrații, dar în primul rând pe avocații migranților. Republicanii reproșează că măsuri ar fi putut fi luate și fără acordul Congresului și-l acuză pe Biden că ar fi vinovat de criza actuală. Ei reproșează că actualul compromis atins la Senat ar însemna peste 150.000 de treceri ilegale acceptate pe lună, adică 1,8 milioane de migranți noi pe an, numere respinse de Democrați și de administrație. Noua lege prevede că frontiera va fi închisă dacă trecerile ilegale vor depăși 2000 pe zi pe medie timp de două săptămâni și intervenția de urgență a DHS, Departamentul de Securitate Internă al SUA, se va materializa când numărul trece de 4000 pe zi timp de o săptămână. Singurele excepții prevăzute sunt solicitanții legali de azil dacă probează că în statele de origine se confruntă cu tortura sau persecuțiile. Desigur e o întreagă discuție despre posibilitatea fizică reală de a închide complet frontiera.

Zona progresistă a Partidului Democrat îl critică deja pe Biden pentru că ar introduce “măsuri punitive” împotriva migranților de la frontiera SUA-Mexic, inclusiv a azilanților. “Închiderea frontierei, expulzarea migranților, limitarea accesului la protecția prin azil nu ar fi corecte și nu ar securiza frontiera, ci ar cauza haos și suferințe umane”, susțin aceștia. Ei ar dori o finanțare solidă a activității proprii care ar însemna o frontieră mai sigură, umană și nediscriminatorie. Desigur, un eventual acord bipartizan ar crea probleme cu această componentă președintelui Biden.

Pe de altă parte, alternativa introdusă de Republicani este o lege draconică, pe care nici un Democrat nu ar semna-o. Senatorii republicani care negociază legea bipartizană și-ar dori un vot copleșitor în Senat care să oblige Republicanii din Camera Reprezentanților să voteze, alături de Democrați, noua lege. Democrații au majoritate la limită în Senat, tot așa cum Republicanii au o majoritate restrânsă în Cameră.

Campania lui Trump și alterarea politicilor republicane: joc la risc maxim pentru Președinția Trump

Negocierile complexe din Congres, cu precădere din Senat, pentru legea bipartizană au fost aruncate în aer de către Donald Trump, cel mai probabil nominalizat la candidatura prezidențială Republicană pentru 9 noiembrie. Desigur, în mod incorect, ajutorul absolut obligatoriu și necesar pentru Ucraina depinde de acest acord. Președințele Joe Biden a avut o poziție și o întâlnire la Casa Albă cu reprezentanții din Congres, acuzându-i pe Republicani de blocarea acordului. Președintele Republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că nu este gata să discute și să aprobe ajutorul pentru Ucraina cât timp nu s-a ajuns la un acord în paralel pentru întărirea frontierei SUA-Mexic. În paralel, el susține că Senatul pare incapabil să ajungă la un acord și că orice lege vine de la Senat fără o formulă bipartizană negociată, va fi blocată în Cameră.

În replica, președintele Joe Biden a supliniat faptul că Republicanii și Democrații negociază intens a un acord bipartizan pe tema securității frontierei, fiind vorba despre cea mai puternică, dură și corectă reformă pentru întărirea frontierei pe care a avut-o vreodată Statele Unite. El a somat Republicanii, dacă sunt serioși preocupați de frontieră, să voteze legea și el, în calitate de președinte, o va semna și promolga a doua zi. Textul vorbește despre capacitatea de a închide cât mai bine frontiera poroasă din sud a Statelor Unite. Intervenția lui Donald Trump poate să arunce în aer, însă acordul. Republicanii MAGA(Make America Gret Again) din fracțiunea de extremă dreapta pro-Trump au început să vorbească despre măsuri care ar fi fără relevanță, deși în Senat, colegii lor Republicani vorbesc în continuare despre cele mai dure restricții la trecerea frontierei din istoria SUA. De altfel, pentru a încurca și mai mult situația, Republicanii au cerut o moțiune de demitere a Secretarului DHS, Departamentul Securității Interne, Alejandro Mayorkas, o moțiune care nu are cum să treacă de Senat și are doar valoare de întrebuințae politică și electorală.

Întreaga dezbatere vine în paralel cu începutul atacurilor directe între Joe Biden și Donald Trump. Deși consideră că orice utilizare în public a unui limbaj contondent dăunează Americii, președintele Biden a îmbrățișat un număr de elemente de atac la adresa lui Trump prin care dorește să-i deraieze campania și să-l scoată la declarații care-l pot afecta. Astfel, campania Biden insistă pe faptul că Trump este un perdant, că Joe Biden este singurul care l-a învins pe Trump, în fața căruia nu a triumfat, chiar dacă era președinte în funcție. Adresarea este “fostul președinte Trump”, nicidecum de candidat sau contra-candidat, și desenul vizează să transmită faptul că 2024 este bătălia pentru democrația americană, că Trump este un pericol pentru America. Atacurile au determinat o ieșire a lui Trump din scriptul de campanie proprie, concentrată pe imigrație, inflație și economie, fiind insuficient de indisciplinat și uitând discuția sa cu alegătorii pentru a începe disputa cu Joe Biden, exact ceea ce așteptau de la el strategii campaniei președintelui Democrat. Contextul electoral este indisolubil legat de tema în negociere în Congres, că este vorba despre migrație sau despre ajutorul pentru Ucraina

Ajutorul pentru Ucraina: stadiul acordului și posibilitatea compromisului

Joi, 25 ianuarie, administrația Biden a venit în premieră la reuniunea grupului celor 50 de state care ajută Ucraina, la reuniunea lunară, fără vreo promisiune sau angajament, odată ce Congresul nu a aprobat fondurile necesare. Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a intervenit online de la domiciliu, unde se recuperează, solicitând sprijinul europenilor pentru a acoperi deficitul creat de lipsa angajamentului american, în timp ce adjuncta sa, Celeste Wallander, a transmis că are rapoate din linia întâi a ucrainenilor că nu primesc și nu au în depozite stocurile necesare pentru lupta de apărare în războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina.

Deja la Bruxelles, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat un acord de 1,2 miliarde de dolari pentru 200.000 de obuze de 155 mm, cele mai utilizate în război, urmând ca statele care le achiziționează să livreze această muniție către Ucraina și să-și completeze rezervele din această achiziție. Ultima livrare a Pentagonului către Ucraina a avut loc la 27 decembrie, un pachet de 250 milioane de dolari care includea obuze de 155 mm, rachete Stinger anti-aeriene și alte produse cu grad înalt de solicitare din partea ucrainenilor și care se aflau în depozitele americane. De atunci nu s-au mai făcut livrări și ele vor putea fi reluate după aprobarea ajutorului de 109 miliarde de dolari care vizează Ucraina, Israelul, Taiwanul și securizarea frontierei. De altfel, aici au apărut voci republicane care ar dori să reducă sumele alocate în proiect, cu prioritate pe cele vizând sectorul civil din Ucraina, solicitând ca această sarcină să fie preluată de către UE. De altfel, votul în Congres, cu precădere în Cameră, a fost deseori negativ din partea unor republicani când a fost vorba despre ajutorul pentru Ucraina.

Până în prezent, Statele Unite au livrat Ucrainei asistență de securitate în valoare de peste 44,2 miliarde de dolari de la invazia Rusiei în februarie 2022. 23,6 miliarde reprezintă arme din rezervele americane depozitate și livrate imediat iar 19 miliarde de dolari contracte militare pe termen lung care sunt executate și astăzi de către companiile americane producătoare de armament, principalele beneficiare ale acestor fonduri. Acest lucru înseamnă faptul că o parte din armamentele deja cumpărate urmează să fie livrate în perioada următoare, deci nu se pune problema stopării complete a livrărilor de arme și muniție din SUA, ci de perspectiva unui viitor posibil hiatus în aceste livrări. În plus, Departamentul de Stat a livrat finanțare militară în valoare de 1,7 miliarde de dolari către Ucraina. Acestui efort i se adaugă trainingul oferit de SUA și alți 30 de parteneri pentru 118.000 de militari ucraineni, dintre care 18.000 antrenați de către SUA(16.300 dintre aceștia în Germania) și 1500 care se află la training în prezent.

Congressmanii democrați și republicani, deopotrivă, consideră că încă există un sprijin al majorității pentru mai mulți bani alocați Ucrainei, dar nu se știe încă cum va putea trece acest ajutor Congresul. Liderul senatorilor Democrați, Chuck Schumer a declarat vineri, 26 ianuarie, faptul că negocierile continuă și se mișcă înainte, existând teme care încă nu au fost rezolvate, dar negociatorii vor lucra la ele pe durata întregului weekend. De altfel, acordul de principiu bipartizan fusese atins în decembrie și anunțat ca atare, dar partea tehnică nu a fost rezolvată încă. Și liderul minorității republicane din Senat, Mitch McConnell, un susținător al Ucrainei, a declarat că acordul privind frontiera poate avea sprijinul majorității senatorilor republicani, fapt care ar putea duce la un vot masiv ce ar obliga Camera Reprezentanților la un vot similar.

La o reuniune cu ușile închise a senatorilor republicani, McConnell a spus că timpul și voința politică pentru un acord bipartizan va expira și, în același timp, că Republicanii ar trebui să nu submineze intenția lui Trump de a concentra campania și atacurile la adresa Casei Albe pe temele migrației. El a reamintit angajamentul propriu pentru acordul de frontieră și ajutorul acordat Ucrainei, joi, 25 ianuarie, în condițiile în care jumătate dintre cei 49 senatori republicani îl susțin pe Trump în alegeri. Iar intervenția are loc în condițiile în care Democrații i-au somat public pe colegii lor din Congres asupra faptului că a fost atins un compromis, pe liniile cerute de Republicani, cu negociatorii pe care i-au desemnat, și că e momentul ca ei să decidă dacă aplică sau nu acest acord. Totuși negociatorii Democrați așteaptă textul final al acordului nu mai târziu de începutul acestei săptămâni. În nici un caz acordul nu mai poate fi scos din agendă pentru a fi înlocuit cu dezbateri electorale pe temă, cu riscul de a exista o reacție fermă a cetățenilor americani inclusive la urne.

Impact asupra campaniei primarelor: Trump nu e încă ales candidatul Republicanilor!

Trebuie reținut faptul că actualul acord a ajuns la momentul deciziei. Și acest lucru va afecta fundamental campania prezidențială, dar și alegerile diferiților congressmani. O majoritate a alegătorilor americani susțin ajutorul pentru Ucraina, circa 65%, iar o blocare a acestuia va costa scump tabăra Republicană. Aceasta se confruntă deja cu probleme cu terții actori care așteptau pachetul de ajutor, în primul rând Israelul și Taiwanul, iar blocajul afectează mai mult decât temele de bază ale campaniei lui Trump, migrația și Ucraina. De altfel, Israelul și China/Taiwan sunt puncte esențiale de politică externă care vor fi greu de susținut legitim fără acest ajutor.

În privința actorilor importanți, liderul minorității Mitch McConnell este protagonistul Republican cu cea mai mare autoritate, în ciuda problemelor sale de vârstă și de memorie. El nu mai are nici o relație cu Trump după ce a calificat atacul la adresa Capitoliului din 6 ianuarie 2021 drept insurecție armată ilegală și a achiesat că alegerile din 2020 au fost corecte iar Trump a pierdut. El susține că discuțiile și negocierile continuă, le susține, mai mult, el se opune celor două fenomene negative cu care se confruntă, șantajul MAGA asupra majorității Republicanilor și impactului lui Trump asupra Partidului Republican.

De altfel impaciența lui Trump și intervențiile la Senatorii și Reprezentanții Republicani pentru a îngropa acordul a creat reacții adverse, și nu numai de la rivalul său, Mitt Romney, care a dat publicității acțiunile fostului președinte. Efetele secundare și reacția congressmanilor republicani poate să fie dezastruoasă pentru Trump. Nerăbdarea și dorința de a domina Partidul Republican, acțiunea sa ca de Președinte în exercițiu nu fac decât să-i enerveze pe cei care nu-i împărtășesc pozițiile, care sunt independenți și pe care nu-i poate înlătura la alegeri de pe listele Republicane sau din Congres.

Chiar și poziția sa în alegerile primare a fost privită cu rezerve și dezgust de către aleșii republicani din Congres, ca să nu mai vorbim despre reacția publicului. Dorința sa arzătoare de a candida singur și de a marca nominalizarea chiar de mâine nu a fost deloc bine primită, anunțând o epocă a unei eventuale președinții Trump 2 cu adevărat complicată pentru democrația americană. Presiunile la adresa lui Nikki Haley de a renunța la cursă, în condițiile în care Trump are doar 32 de delegați contra 17 in 1215 necesari alegerii sale drept candidat, a fost privită extrem de circumspect, fiind criticată chiar de republicani și media conservatoare drept lipsită de respect pentru procesul democratic de alegere a candidatului prezidențial în primare.

Victimizarea lui Nikki Haley aduce susținere importantă de partea fostei guvernatoare a Carolinei de Sud și ambasadoare la ONU în mandatul lui Trump. Alături de declarațiile sale referitoare la răzbunarea care-i așteaptă, într-un eventual al doilea mandat, pe toți cei care i s-au opus și nu au vrut să facă ce le-a cerut, comportamentul actual de bullying la adresa contracandidatei sale și a Senatorilor și Reprezentanților Republicani din Congres este un joc la risc maxim. S-ar putea să-i aducă câștig de cauză și noi votanți care apreciază forța, puterea și acțiunea sa virulentă dar, mai degrabă, amenință să-i alunge pe toți votanții independenți și pe cei care sunt preocupați de democrație și echilibre, deschizând calea validării campaniei lui Biden despre amenințarea la adresa democrației pe care o reprezintă viitorul posibil președinte Trump.