Premierul Ciolacu înţelege situaţia în care se află România. Dar nu este credibil în deciziile pe care intenţionează să le ia

Premierul Ciolacu explică foarte bine în ce situaţie se găseşte România, când spune referindu-se la fonduri europene:

"Sunt foarte multe provocări. Cred că un astfel de mandat de mult timp nu a preluat un prim-ministru".  "Este ultimul tren al României pentru a se dezvolta, de a adera la OCDE. Sunt lucruri mai importante decât Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, PSD, PNL".

„Dacă ai venituri ce depăşesc preşedintele ţării şi tu eşti bugetar, păi nu îţi e ruşine să mai stai cu mâna întinsă de la mine, statul român, să îţi dau şi voucher de vacanţă? Şi pacheţel când mergi la serviciu”?

”16.000 de ordonatori de credite în România. Nu se poate să ai 10 oameni şi să fii ordonator de credite. Nu mai poate continua România în acest fel. (...) Nu desfiinţează nimeni niciun teatru, am văzut tot felul de ştiri că se desfiinţează bibliotecile. Nu poate fiecare bibliotecă dacă are 12 angajaţi să fie ordonator de credite. Cuplaţi-vă sub un singur director general care e ordonator de credite! (...) Sunt sectoare neacoperite. Nu mai poate statul să susţină”.

Are dreptate, dar cum  vrea  să rezolve problema dificilă în care se găseşte România? Aici e aici. Premierul Ciolacu are şi soluţii bune, dar le ignoră pe cele absolut necesare şi evidente.

În expunerea de motive la draftul OUG-ului  care circulă în media, privind reducerea cheltuielilor statului, se spune ceea ce spunem şi noi de mult:

Deoarece prognoza de deficit bugetar până la sfârșitul anului 2024 de 6,84% din PIB nu se înscrie în angajamentul față de Comisia Europeană potrivit căruia nivelul de deficit bugetar asumat trebuie să fie de 4,4% din PIB iar comisia pe cale de consecință poate pune în aplicare prevederile Regulamentului pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență precum și ale regulamentului specific Politicii de Coeziune conform cărora se pot lua măsuri pentru suspendarea alocării de fonduri europene sau chiar reducerea fondurilor alocate României atât în cadrul Politicii de Coeziune cât și în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

6 companii de stat datorează 12,7 miliarde de lei la buget

Este prima urgenţă a guvernului, rezolvarea datoriilor către stat a propriilor companii. Nimic. Nicio idee, nicio OUG, nicio schimbare de management. Adică ANAF aleargă după babele care vând pătrunjel în faţa porţilor, dar faţă de datornici de 10 miliarde de lei nu are nicio obiecţie. În faţa acestei nepăsări nu poţi lua în serios acţiunile lui Ciolacu. Dacă nu există soluţii legale, să schimbe legile, sau să privatizeze respectivele companii. Altfel, bugetarii nu vor accepta sacrificiile pe care le cere Ciolacu.

Iată câteva exemple din luna martie 2023.

CFR Marfă are datorii la:

Bugetul de stat: 1,66 miliarde lei

Bugetul Asigurărilor Sociale: 324 milioane lei

Sănătate: 114,8 milioane

Compania Națională a Huilei

Buget de stat: 1,46 miliarde lei

Bugetul Asigurărilor Sociale: 2,78 miliarde lei

Sănătate: 654,2 milioane lei

Bugetul asigurărilor pentru șomaj: 289,9 milioane lei

Unifarm

Buget de stat: 1,33 miliarde lei

Şi premierul Ciolacu aleargă prin birouri după bugetari să le ia voucherele de vacanţă şi pacheţelul de mâncare. Nu că n-ar trebui să le ia, dar orişicât, ar trebui să înceapă cu cei mari.

Recuperarea prejudiciilor decise de hotărâre judecătorească definitivă

După unele surse discutăm de câteva miliarde de euro pe care statul nu este capabil să  le recupereze de la marii datornici.

Nu mai este problema justiţiei, în cazul hotărârilor definitive. Este doar problema ANAF şi a altor instituţii cu atribuţii în recuperarea prejudiciilor. Dacă legislaţia este insuficientă sau greoaie, este rolul şi rostul statului, care are funcţie de reglementare, să elaboreze legislaţia necesară şi suficientă pentru recuperări în totalitate.

Iată un  exemplu:

Dan Voiculescu: Statul  a recuperat doar 8,4 milioane de euro dintr-un prejudiciu de peste 60 de milioane de euro, în mai bine de opt ani și jumătate de când Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv.

Nu ştiu o listă  clară şi publică a persoanelor condamnate definitiv, de la care  statul nu a recuperat prejudiciile stabilite de instanţă. Premierul Ciolacu are această listă? Fac un apel să o publice, să o ştim şi noi. Şi motivele pentru care statul nu este în stare să-şi  recupereze prejudiciile.

Miniştrii s-au speriat de protestele bugetarilor

A fost suficient ca sindicatele din Finanţe să înceapă să ţipe, şi ministrul Marcel Boloș le-a făcut imediat pe plac. S-a ajuns deja la o înţelegere care conţine:

-     Niciun angajat din acest domeniu nu va fi concediat

-     Până la data de 21 august va fi elaborat proiectul de act normativ care va egaliza salariile la nivelul maxim în plată din cadrul sistemului fiscal

-        Ministerul Finanţelor va susţine în cadrul Guvernului introducerea familiei ocupaţionale finanţe în viitoarea lege a salarizării.

-        Se va constitui un comitet de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi sindicatelor cu scopul de a elabora statutul angajatului din finanţe”.

Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei: Posturile vacante actualmente în sistemul de justiţie constituie expresia multiplelor crize prin care s-a trecut în acest sistem. Dacă noi am renunţa la aceste posturi vacanţe, vă dau un exemplu, încărcătura pe fiecare instanţă, pe fiecare Parchet ar fi una mult mai mare.... închiderea unor Parchete sau închiderea unor judecătorii care ar însemna îngrădirea accesului liber la justiţie”.

Şi premierul şi ceilalţi miniştri promit că nu vor fi disponibilizări. Şi atunci cum va fi astupată gaura de 37 de miliarde de lei la bugetul de stat? Nu înţelege nimeni.

Multinaţionale şi bănci care raportează profit zero, şi nu plătesc impozit pe profit

Când ai cifre de afaceri de miliarde de lei sau de euro, cum să ai zero profit? Activezi doar aşa, să-ţi duci zilele de pe o zi pe alta?

Nu ştiu cum ar putea soluţiona statul această problemă. Până acum n-a fost în stare s-o rezolve, deşi, repet, beneficiază de funcţia de reglementare.

Avem 16.000 de ordonatori de credite. Ce propune Ciolacu

Multe propuneri, într-un proiect de OUG de 46 de pagini. Să ne ocupăm doar de creşterea numărului de salariaţi pentru instituţiile care pot fi ordonatoare de credite la 50.

Acum, dacă are 12 posturi în organigramă, din care 6 neocupate, o instituţie poate avea director, director adjunct, contabil, secretar, maşină cu şofer la scară, Rămân 2-3 salariaţi fără funcţii de conducere, cu indemnizaţiile şi sporurile aferente.

Premierul Ciolacu a intuit corect. Cel puţin 50 de salariaţi efectivi, dacă vrei să fii ordonator de credite, cu tot ce presupune acest statut.

Au şi apărut reacţii. 40 de inspectorate şcolare din 41 îşi pierd statutul de ordonator de credite, jumătate din şcolile ţării la fel. Ciolacu le propune: uniţi-vă mai multe, cu o conducere unică şi funcţionaţi bine mersi, dar fără director cu secretară şi maşină la scară la fiecare unitate. Dispar posturi de directori, contabili, secretari şi maşini la scară.

E foarte bună măsură aceasta. Un inspectorat şcolar se comasează cu 4-5 şcoli, sub o conducere unică, şi formează un ordonator de credite cu personalitate juridică. Eventual cu împuternicitul directorului general în unităţile componente. Dispar 4-5 directori, secretari, contabili, şi şoferi cu maşina la scară. La scara întregii ţări se face o economie, dar nu cred că acoperă gaura imensă din deficitul bugetar.

Sunt necesare măsuri mai radicale. Desfiinţarea a 3-4 ministere şi a sute de instituţii care se calcă în picioare între ele, pentru că au aceleaşi atribuţii. Abia atunci s-ar vedea o reducere a cheltuielilor bugetare. Iar cei concediaţi se vor duce în privat, unde este acută nevoie de forţă de muncă. Nu rămân pe drumuri.

Trebuie umblat, de asemenea, la sporuri, indemnizaţii speciale, pensii speciale şi salarii nesimţite. Trebuie introduse şi aici reguli stricte, altfel masa largă de bugetari nu va accepta reducerile, doar pentru căţei, nu şi pentru dulăi.

Este posibil sa  se  declanşeze ample manifestaţii de stradă ale bugetarilor. Macron, preşedintele Franţei, s-a confruntat cu violenţe în stradă, timp de multe săptămâni, când a vrut să crească vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Şi a rezistat!

Se pare că premierul şi ministrul Boloș se înţeleg, rămâne ca şi PNL şi PSD să le dea susţinerea parlamentară necesară.

Sunt multe de spus, dar nu avem în dezbatere publică un document oficial. Personal, nu cred că premierul Ciolacu va avea determinarea şi forţa politică să ducă la bun sfârşit ce-şi propune. Şi nici preşedintele Iohannis nu iese să-l susţină, de unde se poate interpreta că nu este de acord cu măsurile avansate de Ciolacu. Sau poate aşteaptă documentul oficial. Vom vedea.