Povestea unei fotografii furate

Ervin Boer, un fotograf din Timişoara, reuşeşte să surprindă o furtună care a acoperit oraşul cu o pătură de nori amintind de filmul "Independence Day". Dar nu mică i-a fost mirarea când a constatat că fotografia cu pricina i-a fost însuşită de unele publicaţii româneşti cunoscute  fără a i se da credit.

"A fost o zi obişnuită de joi pentru mine, iar vremea a fost superbă toată ziua fiind cald şi soare . Seara, pe la ora 21:00, a început să se înnoreze uşor, mă aflam în cameră şi, ca de obicei, prelucram şi experimentam diferite chestii pe fotografii. 
 

 Aproape de ora 21:30 colegul meu de apartament Mădălin urlă: 'Scoate repede camera şi mergi pe balcon să vezi ce e afară!!' 
 

 În grabă am scos camera, am montat obiectivul ultra-wide (10-24 mm) şi am sărit repede la geam. În depărtare se vedea o formaţiune ciudată de nori care se deplasa cu o viteză rapidă spre noi. Am început deja din momentul acela să trag câteva cadre de test să îmi reglez camera. Într-un timp foarte scurt, şi mă refer la câteva minute, norul deja înghiţea bastionul. 
 

 Acela a fost momentul, m-am sprijinit de pervaz şi am apăsat declanşatorul." - îşi reaminteşte Ervin Boer, tânărul fotograf timişorean care a surprins, în imaginea de mai sus, începutul de furtună din Timişoara din 30 Mai anul acesta. ”

"Niciodată apocalipsa nu a fost mai frumoasă" (Antena 3), "Imagini apocaliptice în Timişoara" (Rol.ro), "A venit Apocalipsa!" (Click), "Independence Day timişorean" (referire la filmul "Independence Day" din 1996 unde nave extraterestre uriaşe îşi făceau intrarea în atmosfera terestră în mod foarte asemănător cu această fotografie), articolele care prezentau această imagine au curs iar pe Facebook fotografia (cea pe care o vedeţi mai sus) a devenit un hit, alături de altă imagine surprinsă de fotograful Sorin Onisor (şi prezentată în Adevărul). 

Ervin a primit multe comentarii laudative, şi pe bună dreptate. Eu însumi fiind pasionat de fotografie am aflat de această imagine prin intermediul uneia din acele pagini Facebook româneşti cunoscute. 

Fiind o captură de "pus în ramă", l-am abordat pe Ervin şi am cerut lămuriri suplimentare referitoare la fotografie, care a fost postată iniţial pe pagina lui de Facebook.

 Nu am fost surprins să aflu, printre altele, că această fotografie a fost preluată de câteva publicaţii româneşti, unele cu audienţă destul de mare online, şi care publicaţii nu numai că nu au dat credit celui care a realizat-o, dar a şters şi watermark-ul aflat acolo şi au scris pur şi simplu "Imagine amator" (exemplu aici si aici). 

De ce nu am fost surprins? 

Pentru că acelaşi lucru mi s-a întâmplat şi mie la un articol scris aici pe Adevărul despre debutul modelului Catrinel Menghia în televiziunea americană şi la care articol am contribuit cu un video filmat chiar de mine de pe TV-ul unui prieten (sub doctrina "fair use", în care creditul este acordat deţinătorului copyright-ului). 

 Acel video a fost preluat de o televiziune de top şi pus pe publicaţia online iar Adevărul nu a primit nici un credit. Şi nu sunt singurul căruia i s-a întâmplat asta (mai ştiu personal câteva exemple). 

„Preluatul" (ca să nu repet cuvântul mai descriptiv din titlu) de ştiri şi imagini fără a se acorda credit persoanei sau publicaţiei unde a apărut original pare că se practică în presa românească. În acelaşi timp, aceste publicaţii care preiau fără să acorde credit fac trafic şi bani de pe urma muncii altora. 

Ervin e un fotograf care e la început de drum. E tânăr, şi ca orice tânăr din România, face sacrificii destul de mari pentru a-şi urma pasiunea (uneori şi cu contribuţia părinţilor). 

 "Acum 3 ani mi-am cumpărat primul DSLR, un Canon 30D şi obiectivul de kit (fonduri de la părinţi, cărora le mulţumesc pentru sponsorizările constante ori de câte ori am avut nevoie). În momentul de faţă deţin un Canon 60D (achiziţionat acum un an jumătate), lentile Tamron 10-24mm, Sigma 18-50mm, Sigma 50mm F1.4, Canon 85mm f1.8, Canon 100mm macro, Sigma 70-200mm 2.8 şi două bliţuri externe. Cât despre costuri, am investit destul de mult, am achiziţionat şi echipamente noi dar şi second hand." - detaliază Ervin. 

Oricine care e la început de drum şi realizează unele lucruri frumoase merită recunoaştere, fie doar şi prin menţionarea numelui. Faptul că unele publicaţii cunoscute fac audienţa şi bani pe spinarea unui ca Ervin nu mi se pare deloc ok. Chiar dacă ar folosi munca unei terţe persoane traficul ar fi acelaşi fie că dau credit fie că nu. Şi atunci ce-i costă să dea credit sau să lase fotografia originală nealterată (unde numele lui a fost imprimat de la bun început)? 

Ervin a încercat să între în contact cu acele publicaţii. Fără nici un folos, pentru că nu i s-a răspuns. 

Dragi jurnalişti (unii dintre voi), de ce apelaţi la aceste metode care nu vă fac cinste? 

Ştiu, în societatea românească furtul e ceva comun, de la mic la mare. Nu are rost să ne ascundem după degete. Dar chiar trebuie şi voi să alunecaţi pe panta asta când, se presupune, media ar trebui să contribuie cât de cât şi la educarea unui popor, nu doar să facă bani? Dacă unii o fac, şi alţii trebuie să îi urmeze? Unde este deontologia profesională? A căzut în gropile româneşti? 

Dacă nu sunteţi siguri cui aparţine o imagine şi aţi vrea să-i daţi credit, de ce nu faceţi o căutare pe Google Reverse Image Search unde puteţi face căutare după imagine (drag and drop în câmpul de căutare şi Google poate căuta în baza de date dacă imaginea există, împreună cu imagini asemănătoare)? Sau cu alte programe de genul acesta? 

Spre cinstea lor, sunt şi jurnalişti care nu au pierdut deontologia profesională pe drum şi au dat credit lui Ervin atunci când au folosit imaginea lui (exemple aici, aici si aici).  

"The END is near!", îşi intitula Ervin Boer fotografia. Să fie un END (adică sfârşit) şi pentru acei jurnalişti care nu respectă munca altora. 

 Fotografia se poate vedea la rezoluţie maximă pe pagina Flickr a lui Ervin.