Exclusiv Parteneriatul strategic româno-nipon, un liant pentru noi investiţii, proiecte comune şi transfer de tehnologie. Interviu cu ambasadorul României în Japonia, Excelența Sa, Ovidiu Raețchi

Japonia este al doilea stat din regiunea Asia-Pacific cu care România are un parteneriat strategic, după cel cu Coreea de Sud. Semnat pe 7 martie 2023 de președintele Klaus Iohannis și premierul nipon Fumio Kishida, parteneriatul strategic româno-nipon a consființit o prietenie de peste un secol dintre cele două state și a întărit schimburile comerciale, investițiile și transferul de tehnologie.

În acest context, Excelența Sa, Ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Raețchi mi-a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate, că „seriozitatea și capacitatea de a-ți duce la capăt planurile sunt esențiale în Japonia și asta trebuie să livreze România în relația cu partenerul strategic nipon în această perioadă”.

Potrivit acestuia, România este un partener de încredere pentru Japonia, iar acest lucru se vede prin operaționalizarea filialei ICR de la Tokyo (octombrie 2024), lansarea primei emisiuni de obligațiuni Samurai de către Ministerul Finanțelor din România (octombrie 2024) și prin demararea construcției Centrului pentru Optică de Mare Putere de la Măgurele (ELI-NP), o colaborare românească cu Okamoto Optics și Universitatea din Osaka.

Ovidiu Raețchi fost acreditat ambasador al României în Japonia pe 27 iunie 2024, de președintele României, Klaus Iohannis și a început activitatea diplomatică în Japonia pe 13 noiembrie 2024, după ce a avut onoarea de a-și prezenta scrisorile de acreditare Majestății Sale Naruhito, Împăratul Japoniei. Anterior, a ocupat poziția de președinte al Centrului Euro-Atlantic de Reziliență, cu rang de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și a fost vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională în Camera Deputaților și deputat în Parlamentul României pentru Diaspora (2012-2016), respectiv pentru București (2016-2020).

Sebastia Rusu: Domnule Ovidiu Raețchi, ați fost acreditat ambasador al României în Japonia pe 27 iunie 2024, de președintele României, Klaus Iohannis și ați prezentat copiile scrisorilor de acreditare la MAE nipon pe 30 septembrie 2024. Aș dori să schițați principalele obiective ale mandatului dumneavoastră în țara Soarelui Răsare? Ați primit de la București vreo strategie în acest sens?

Ovidiu Raețchi: Avem șansa unei strategii în relația cu partenerul nipon pentru următoarele decenii în chiar textul Declarației Comune de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia. Un text foarte bine scris și negociat de colegii din MAE român și japonez în 2023, care stabilește în linii mari ce direcții trebuie urmate în următoarea perioadă – să zicem de zece ani – în domeniul politico-diplomatic, în domeniul apărării, în privința relațiilor economice, culturale, științifice, educaționale.

 Ceea ce avem de făcut noi, diplomații de la Tokyo, este să ne asigurăm că traducem liniile strategice în obiective concrete, care trebuie constant înnoite, calibrate, actualizate, și că urmărim cu tenacitate fiecare obiectiv până este atins. Ceea ce în relațiile internaționale sau în construcția instituțională solicită o concentrare specială – procesele sunt minuțioase, de durată, necesitând cel puțin un an pentru bifare, dar uneori decenii.

Vă dau două exemple: ICR Tokyo și obligațiunile Samurai. Pentru deschiderea unei sucursale a Institutului Cultural Român la Tokyo procedurile au durat câțiva ani, însă am considerat că acesta este un obiectiv strategic al României, motiv pentru care operaționalizarea ICR Tokyo a avut loc din octombrie 2024, luna în care am ajuns la post. Tot în octombrie 2024 a fost lansată prima emisiune de obligațiuni Samurai de către Ministerul Finanțelor din România – un mare succes, premiat la Dealwatch Awards 2024 –, care anunță întoarcerea țării noastre pe piața de capital japoneză după ani de pregătiri și negocieri realizate de specialiștii din Ministerul Finanțelor.  Sunt doar două exemple.

Aș putea să evoc, de asemenea, în plan științific și economic, începerea recentă a construcției Centrului pentru Optică de Mare Putere de la Măgurele (ELI-NP), o colaborare românească cu Okamoto Optics și Universitatea din Osaka. Și acesta este un obiectiv negociat de ani de zile, aflat pe lista de ținte concrete din declarația Parteneriatului Strategic. Misiunea noastră a fost să mergem la Universitatea din Osaka, la Okamoto Optics, să vorbim cu managerii și oamenii de știință de la Măgurele și să ne asigurăm că proiectul devine realitate. Uneori sunt complicații atât de mari încât e nevoie de 4-5 mandate de ambasador pentru a găsi soluții, cum a fost cazul Magistralei de metrou M6, care s-a bucurat de o finanțare asigurată de Japonia, prin JICA (Japan International Cooperation Agency), încă din 2010. Ei bine, prima „cârtiță” care sapă tunelul între stația 1 Mai și viitoarea stație de metrou Tokyo, care va fi plasată în Băneasa, a început săpăturile în aprilie 2025.

Revenind la întrebarea dvs. privind strategia primită de la București, fiecare ambasador merge în fața Comisiilor de Politică Externă ale Parlamentului pentru a fi audiat, a-și prezenta strategia, mandatul, și a fi votat. Mandatul prezentat de mine s-a concentrat pe închiderea cu succes a diferitelor direcții deschise în ultimii ani, astfel încât să putem gândi noi proiecte.

Seriozitatea și capacitatea de a-ți duce la capăt planurile sunt esențiale în Japonia și asta cred că trebuie să livreze România în relația cu partenerul strategic nipon în această perioadă. Am spus că facem ICR Tokyo – facem. Am spus că facem stația de metrou Tokyo – facem. Am spus că lansăm obligațiuni Samurai – lansăm. Am avut în discuții o cooperare mai strânsă în domeniul apărării în ultimii ani, avem din nou atașați ai apărării la București și Tokyo, iar ministrul Apărării Radu Miruță s-a întâlnit recent cu ministrul japonez Koizumi, la München, și au stabilit un plan concret de lucru.

Din nou: România livrează, România este un partener de încredere. Anul trecut, la Expoziția Mondială de la Osaka, țara noastră a avut o zi rezervată ei, pe 26 iunie. La astfel de zile dedicate unui stat participant la Expo sunt așteptați regi, președinți, premieri, care țin un discurs, deschid un moment artistic specific țării respective. România trebuia să onoreze partenerul nipon cu o prezență de nivel înalt, dar aveam o problemă obiectivă - în România toate pozițiile oficiale erau în schimbare, avusesem alegeri prezidențiale, aveam guvern interimar, președintele Senatului urma să devină premier chiar în acele zile. Vreau să știți că toți demnitarii români cu care am vorbit în acele zile mi-au spus același lucru: vom găsi o soluție, pentru că în relația cu Japonia, România este serioasă și are cuvânt. Și calendarul a fost făcut astfel încât al doilea om în stat, Mircea Abrudean, președintele Senatului, să plece spre Japonia imediat după ce fusese votat în noua calitate și să asigure țării noastre o prezență excelentă pe scena de la Osaka, dar și în Tokyo, unde s-a întâlnit cu președintele Dietei și cu oamenii de afaceri japonezi interesați de România.

România și Japonia au trecut la o nouă etapă în evoluția relațiilor bilaterale: parteneriatul strategic semnat pe 7 martie 2023 de președintele Klaus Iohannis și premierul nipon Fumio Kishida. Cum evoluează acesta? Care sunt domeniile fundamentale asupra cărora se concentrează partea română și cea niponă?

În primul rând, ne unesc valorile. Suntem parteneri like-minded, care văd lumea într-un mod similar. Relațiile diplomatice ale României cu Japonia pot fi definite în termeni de convergență strategică – o convergență bazată pe împărtășirea valorilor democratice și liberale, pe respectul comun pentru drepturile omului și principiile dreptului internațional. Aș adăuga că avem o percepție similară privind amenințările la adresa acestui sistem, fie că vorbim despre Indo-Pacific sau despre regiunea Mării Negre. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și tensiunile din Asia de Est ne-au reamintit că geografia nu izolează crizele. Le conectează.

De aceea, România sprijină viziunea unei regiuni indo-pacifice deschise și libere (Free and Open Indo-Pacific, FOIP), care e esențială pentru Tokyo, și de aceea Japonia a condamnat ferm agresiunea rusă din Ucraina.

Faptul că suntem parteneri like-minded nu e doar o constatare platonică, are efecte practice majore. Când vorbim de lanțurile de aprovizionare reziliente, de pildă, capitol foarte important pentru ambele state, suntem parteneri naturali tocmai pentru că gândim la fel și ne putem baza unii pe alții. Există preocupări comune pentru minerale critice, de pildă, și cred că poate fi un domeniu cu mare potențial bilateral, inclusiv în viitorul format al parteneriatului strategic UE-SUA-Japonia privind reziliența lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice. România și Japonia pot fi furnizori reciproci de securitate economică. Un alt domeniu de interes comun este procesul de reconstrucție a Ucrainei, în cadrul căruia Tokyo va fi un finanțator major, iar România ar putea asigura un hub logistic optim plasat, la Marea Neagră, cu acces rapid în zonele afectate de conflict, cu o rețea complexă de porturi. România poate fi pentru Japonia un punct de sprijin strategic în Europa de Est și la Marea Neagră, așa cum Japonia este pentru noi actorul esențial în Indo-Pacific. Astăzi, Indo-Pacificul și continentul european nu mai sunt teatre separate. Ele sunt conectate prin rute comerciale, fluxuri energetice, ecosisteme tehnologice și riscuri de securitate comune.

Acum, dacă ar fi să vă răspund mai tehnic, aș spune că Declarația privind Parteneriatul Strategic prevedere o serie de subdomenii bine definite. Politico-diplomatic, apărare, economic, cercetare, cultură, educație. Și vă pot spune că în absolut toate s-au făcut progrese. Am avut contacte la nivel înalt la Osaka și Tokyo, memorandumul dedicat cercetării a fost semnat, cel între ministerele Apărării a fost discutat recent de miniștri, am deschis ICR Tokyo.

Este România o destinație interesantă pe harta intereselor economice ale Japoniei? De ce nu avem un volum mai mare al investițiilor nipone în România?

Japonia, ca mare putere economică, urmărește o prezență omogenă la nivel global. Este foarte activă în regiunea ASEAN, în Africa, își propune să fie prezentă în Orientul Mijlociu, iar cu UE și Statele Unite există parteneriate consolidate. Trebuie să ne așteptăm, așadar, ca interesul nipon pentru investiții să fie prezent – la propriu – în toate colțurile globului. Proporțional cu această strategie, România este bine reprezentată. 422 de companii cu capital mixt japonez activează în țară, cu o valoare totală a investițiilor de peste 430 milioane USD. Companii precum Yazaki Corporation, Sumitomo Electric Industries și JTEKT Corporation activează în industria auto, iar Marubeni Corporation și Itochu Corporation investesc în sectorul energetic. Japan Tobacco Inc. are o prezență majoră în România și intenționează să își extindă operațiunile. O prezență extraordinară are și Makita.

Suntem mândri de prezența Takeda, care face lucruri nobile pentru pacienții români. Tadano Group produce macarale, Toyo Construction activează la șantierele din Brăila și Galați, iar IHI Corporation a contribuit la cel mai amplu proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani. NTT Data are aproximativ 2.000 de angajați la Cluj Napoca și Iași și intenționează să își extindă atât forța de muncă, cât și valoarea investiției. Noi, la ambasadă, am avut în ultimele luni discuții cu Fujitsu, Mitsubishi, Kawasaki, Padeco.

Vă asigur că interesul pentru investiții în România și pentru birouri regionale în marile noastre orașe este în continuă creștere, inclusiv în contextul intrării în spațiul Schengen. Așa cum spuneam, România este poziționată optim pentru a fi un hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei, iar Japonia este un susținător esențial al Kievului în plan economic. Un port cu identitate UE și NATO – precum Constanța, Brăila, Galați – care deservește tot Estul Europei și care asigură un acces rapid la zonele din Ucraina unde nevoia de reconstrucție după agresiunea rusă va fi cea mai ridicată, atrage imediat atenția investitorilor japonezi. Depinde de noi să fim serioși si să prezentăm proiecte clare, mature. Investitorii niponi sunt planificatori minuțioși, cu proiecte pe termen lung, în care fiecare detaliu e analizat de zeci de ori.

Deși Japonia este adesea percepută din exterior ca o societate a vitezei – a trenurilor Shinkansen și a inovației tehnologice –, arhitectura sa strategică este construită și pe acumulare de încredere care, la rândul său, se construiește în timp și se validează prin fapte. În cultura japoneză există conceptul de shinrai – încrederea profundă, care se câștigă prin comportament constant și predictibil.

Ce se întâmplă cu investițiile nipone în energie verde și nucleară din România? Mai este Japonia interesată de investiția de la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești care ar putea deveni o adevărată baterie naturală a României cu o putere instalată de 1000 de MW?

Japonia este constant prezentă și interesată de proiectele românești în domeniul energiei. Kawasaki a arătat un interes ferm față de un parteneriat cu țara noastră în sectorul hidrogenului. Partea japoneză este implicată în proiectul SMR Doicești – între altele prin IHI, care și-a făcut deja treaba. Compania niponă Itochu a fost constant prezentă în dezbaterile despre Tarnița-Lăpuștești. Această cooperare bilaterală se înscrie și într-un cadru strategic mai amplu între UE și Japonia, consolidat prin Alianța Verde UE-Japonia și prin Memorandumul bilateral privind hidrogenul. Aceste instrumente oferă o platformă concretă pentru investiții, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor valorice în domeniul energiei.

Pentru România, momentul este unul favorabil. Cu avansarea proiectelor nucleare, cu o capacitate industrială și o poziție strategică la Marea Neagră, țara noastră are șansa de a deveni un actor relevant în cooperarea UE-Japonia pe hidrogen și tehnologii noi, contribuind direct la securitatea energetică și la obiectivele de neutralitate climatică.

Energia e un domeniu central în discuțiile dintre România și Japonia, există chiar un Forum anual care se organizează la București și Tokyo, prin rotație, exclusiv pe acest subiect. Anul trecut a fost semnat un memorandum de cooperare în domeniul energiei între instituțiile de profil din România și Japonia. Așa cum spuneam, fiind parteneri like-minded, România și Japonia sunt furnizori reciproci de securitate economică – iar energia este un capitol-cheie în acest domeniu.