Operele sub 1.000 de euro, cele mai vânate de colecţionari
0
Evoluţie: Piaţa de artă din România a crescut cu 20% în 2012 şi este evaluată la circa 25 de milioane de euro, incluzând vânzările private.
Primele rapoarte anuale ale caselor de licitaţii şi ale organizaţiilor implicate în comerţul cu artă din România indică o creştere sectorială de circa 20%, dar şi importante schimbări de accent. 2012 a fost un an în care cele mai mari performanţe financiare au fost obţinute de operele minore ale artiştilor de patrimoniu, cu valori de intrare în licitaţii sub 1.000 de euro, iar pictura de importanţă naţională a avut o evoluţie mai degrabă conservatoare. Ritmul de creştere a scăzut faţă de anii precedenţi, dar arta rămâne piaţa cu cea mai mare ascendenţă de la apariţia crizei economice.
Vânzările de artă se ridicau în 2008 la o valoare de doar 2,5 milioane de euro, sumă ce poate fi astăzi egalată doar prin două mari licitaţii. Arta românească a ajuns la vânzări oficiale de 14,6 milioane de euro în 2012, în creştere de la 13,7 milioane în 2011 şi de la 8,3 milioane în 2010.
O mare parte a pieţei este estimată ca desfăşurându-se în vânzări private, adesea nedeclarate. Conform casei de licitaţii Artmark, adăugând şi aceste vânzări, piaţa a ajuns în 2012 la o valoare totală de 25 de milioane, de 10 ori mai mare ca în primele zile ale crizei economice.
Micile opere, pe gustul noilor colecţionari
În 2010-2011, arta era o investiţie strategică, iar cele mai importante capitaluri erau atrase de perspectiva că muzeele începeau retrocedarea operelor de patrimoniu confiscate de comunişti şi că acestea urmau să ajungă pe piaţă. Rezultatele din 2012 atestă însă apariţia în licitaţii a unui număr de noi cumpărători care doresc popularea colecţiilor înainte de a miza pe capodopere şi „piese de temelie“.
Conform raportului anual Artmark, „cei mai mari câştigători ai anului 2012 sunt artiştii de patrimoniu care au fost reprezentaţi în licitaţii prin opere mai puţin semnificative, având preţuri de pornire mici, sub 1.000 de euro. De exemplu, «Sedusă», opera de mici dimensiuni semnată Mişu Teişanu (22,5×29 cm), a pornit în Licitaţia de Mărţişor Artmark de la un preţ de 250 de euro şi a fost adjudecată, într-un final, pentru 10.000 de euro“.
Operele importante ale marilor pictori Nicolae Tonitza şi Nicolae Grigorescu s-au tranzacţionat sub recordurile din anul precedent, la valori sub 200.000 de euro, iar autorii modernişti au înregistrat creşteri: 8,5% pentru Theodor Pallady şi 5,25% pentru Gheorghe Petraşcu.
Diminuarea ratei de creştere a pieţei de artă a făcut ca aceasta să rămână competitivă, dar să piardă supremaţia randamentelor din ultimii ani.
Astfel, conform raportului Certinvest, Fondul Arta Românească a avut un randament în euro de 11,37%, mult peste inflaţie (4,95%) şi peste dobânzile bancare (6,7%), dar sub piaţa bursieră (18,74% pentru Indicele BET) şi randamentul fondurilor de investiţii (primele 25 de fonduri având randamente de peste 14%). În lei, randamentul Fondului Arta Românească a ajuns la 18,89%, dar cifra este mai puţin relevantă deoarece cotele de referinţă în afacerile cu artă sunt ancorate la euro.
Casele de licitaţii: artă şi nu numai
Arta rămâne oferta principală a caselor de licitaţii, dar 2012 a adus o pondere tot mai mare şi pentru alte tematici: bijuterii, vinuri, antichităţi, arme vechi, obiecte de colecţie, mobilier, icoane ş.a. Valorile au fost de regulă mici, sub 100.000 de euro, dar una dintre licitaţii – dedicată maşinilor de colecţie şi vinurilor rare – a depăşit un milion de euro în august 2012.
Ierarhia caselor de licitaţii rămâne aceeaşi ca şi în anul precedent, cu Artmark pe primul loc şi o pondere pe piaţă de peste 75%, urmată de Goldart şi Alis cu cote de piaţă sub 10%. Quadro din Cluj, AraArt şi Monavissa în Bucureşti împart restul pieţei.
Se încarcă comentariile...
