O lacrimă de sânge

0
0

Nu, distanța nu ucide emoția şi nici dorința de a-i susține pe cei apropiați întru umanitate, civilii ucraineni ucişi în propriile case bombardate de invadatorii ruşi.

FOTO Sanda Vișan
FOTO Sanda Vișan

Iar publicul larg din Bucureşti se poate convinge de acest adevăr, vizitând, până pe 24 octombrie, expoziția Shattered/Spulberat, semnată de Oana Cajal şi prezentată şi la etajul I al mall-ului Vitan, unde Muzeul Literaturii Române a avut inspirația de a o aduce şi în fața unui public mai divers, după expunerea ei din septembrie, de la elegantul său sediu din Str. Crețulescu, unde a făcut parte din a 12-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti.

Da, asistăm cu toții la crime de război transmise live. Dar ce poți face, de la mii de kilometri depărtare, când eşti tu însăți o persoană civilă? Te poți indigna individual sau poți participa la mişcări de protest, poți trimite ajutoare sau poți ajuta refugiați. Dar când eşti artistă, poți mai mult. Şi pe termen lung. Poți crea un protest artistic. Colectiv.

FOTO Sanda Vișan
FOTO Sanda Vișan

Este ceea ce a făcut, din Canada, unde locuieşte, Oana Maria Cajal, inițiind proiectul multisenzorial Shattered/Spulberat, ce reuneşte într-un Gest simbolic, artă vizuală, poezie şi muzică. Autoare de piese, premiată de UNITER, scenaristă şi poetă, era cumva normal ca nepoata lui Octavian Moşescu, legendarul primar al Balcicului, care i-a sprijinit consistent pe pictorii interbelici îndrăgostiţi de lumina oraşului drag Reginei Maria, să se fi îndreptat şi ea spre arta vizuală, cu mijloacele modernităţii.

Punctul de pornire a proiectului au fost picto-impulsurile ce au făcut-o cunoscută şi în alte contexte culturale, ca artistă vizuală, pe scriitoarea Oana Cajal. Acum, ele s-au născut din sentimentul de revoltă al autoarei, față de atrocitățile conflictului din Ucraina, iar tema lor antirăzboinică a fost transmisă şi altor creatoare: poete din Ucraina, România, Statele Unite ale Americii şi Canada au scris versuri inspirate de viziunea artistică a Oanei Cajal, aşa cum şi doi muzicieni au compus şi interpretat piese instrumentale sau vocale, pornind de la aceeaşi propunere plastică.

În stilul care a consacrat-o, Oana Cajal alcătuieşte un manifest antirăzboinic, din cercuri de semnificaţii construite prin juxtapunerea unor elemente caracteristice realităţii crude a războiului şi a unor imagini iconice ale lumii artistice a armoniei. Două lumi antagonice, cea a conflictului armat şi cea a păcii izgonite: căştile, tancurile, crucile de război şi militarii înarmaţi, care au pătruns nu doar în teritoriile invadate, ci chiar în mintea victimelor inocente versus ursuleţii de jucărie ai copiilor adormiţi în timp de pace şi treziţi sub bombe.

FOTO Sanda Vișan
FOTO Sanda Vișan

Această lume cvasiliniştită este acum scoasă din ţȃţȃni, prin agresiunea rusă, iar dimensiunea ororii uciderii de militari, de civili inocenţi, de fiinţare culturală şi de tradiţii ce au format o comunitate care a ales independenţa este colosală. Acest război inutil, de secol XIX, desfăşurat cu armele secolului XXI este un conflict între civilizaţie şi barbarie. Care proiectează, în viziunea plastică a Oanei Cajal, disperarea strigătului Munch-ian în inima Rubliov-ienei Fecioare Maria.

Cu mijloacele moderne ale computerului, artista plăsmuieşte un poem vizual ce naşte în privitor, un flux emoţional în care se întrepătrund durerea identificării cu victimele şi furia împotriva invadatorilor, care, agresȃnd un popor şi cucerind un teritoriu, atacă, de fapt, valorile lumii occidentale, căreia îi aparţinem. Cu războiul din Ucraina s-a trecut de vechiul adagiu latin si vis pacem, para bellum. Dacă vrem pace, nu ne mai pregătim de război doar, ci trebuie să îl cȃştigăm. Pentru ca nimeni să nu mai plângă cu lacrimi de sȃnge.

FOTO Sanda Vișan
FOTO Sanda Vișan

Este în aceste picto-impulsuri ale Oanei Cajal un sens al disperării în faţa inutilelor distrugeri de vieţi şi valori umane, care mi-a amintit de încrȃncenatele versuri acuzatoare, scrise despre război (cel dintȃi mondial) de tȃnărul Camil Petrescu, întors din noroiul frontului şi din prizonierat cu o surditate ce îl va chinui toată viaţa.

Iar acum, acest gest de refuz al violenţei războiului şi de solidaritate cu victimele lui continuă prin proiectul Shattered/Spulberat, în care artiştii îi inspiră pe alţi artişti, cu toţii uniţi împotriva barbariei armate. După debutul din iunie 2022, în cadrul La MaMa Umbria International, propunerea artiştilor romȃni, ucraineni, americani şi canadieni a poposit la Bucureşti, urmȃnd a fi itinerat în alte oraşe şi pe alte continente.

„În Mariupol, pe cer se înalţă fum de artă şi moarte”, scrie Oana Cajal.

Inspirat de actualul conflict armat desfăşurat în estul Europei, proiectul acesta ce reuneşte o artistă vizuală, poete şi muzicieni din diverse ţări, este, în esenţă, o proclamaţie artistică cu sens general, de respingere a oricărui război şi a tuturor distrugerilor umane şi de civilizaţie pe care le generează. Iar pentru publicul (acum, bucureştean) pentru care a fost gȃndit proiectul, este o modalitate de a participa la un gest artistic internaţional, cu evidentă portanţă socială şi umană. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite