O alianță în transformare - de la viziune la capabilitate operațională - Ziua a doua NATO Industry Forum 2025
0
O Alianță în Transformare
A doua zi a Forumului Industrial NATO 2025 de la București a marcat un punct de inflexiune în istoria Alianței. Găzduit de hotelul JW Marriott, evenimentul a transformat principiul strategic „cheltuiește mai inteligent, acționează mai rapid” dintr-un simplu slogan într-o arhitectură operațională detaliată.
Dacă prima zi a stabilit doctrina, a doua zi a oferit manualul de instrucțiuni. Într-o lume caracterizată de o competiție strategică intensă și o viteză fără precedent a schimbării tehnologice, forumul a recunoscut că supremația nu se mai câștigă prin bugete mai mari, ci prin capacitatea superioară de a integra inovația în forțele armate. Mesajul a fost extrem de clar - era prototipurilor demo s-a încheiat, a sosit era capabilității operaționale.
Analizăm aici concluziile cheie ale zilei a doua, sintetizând perspectivelor din documentele disponibile pentru a oferi o imagine cuprinzătoare a transformării care se întinde la orizont.
Temele care au definit agenda - inovație, AI și managementul riscului
Atelierele de dezbatere ale zilei a doua s-au concentrat asupra deconstrucției și reconstrucției ecosistemului de inovație NATO. Un subiect dominant a fost necesitatea de a redefini parteneriatele dintre guverne, industria consacrată și startup-urile agile. Faptul că modelul tradițional, cu proiecte-pilot lungi și prototipuri care nu trec niciodată la producție, este depășit a atins consensul participanților. În schimb, s-a impus conceptul de „turning technology into capability” – un proces care necesită o colaborare continuă și iterativă de la faza de cercetare până la cea de implementare.
Un alt punct focal a fost rolul automatizării, al senzorilor inteligenți și al inteligenței artificiale. Discuțiile nu s-au mai limitat la „dacă” sau „când”, ci la „cum” să integreze aceste tehnologii pentru a crește exponențial viteza de reacție și precizia deciziilor operaționale. Dilema sintetizată a fost - „More? Better? Faster?” - și a stârnit dezbateri aprinse.
Răspunsul a părut să fie un echilibru, nu este vorba de a alege una, ci de a obține un amestec optim, unde tehnologia permite realizarea celor trei obiective simultan, mai multe capabilități, de calitate superioară, livrate mai rapid.
Cadrul strategic - de la geopolitică la viziune operațională
Ziua a început cu o puternică notă politică, care a stabilit contextul urgent și ambițios al dezbaterilor: Poziția strategică a României - de la consumator la furnizor de securitate.
Discursul Președintelui României, a redefinit profund rolul țării în arhitectura de securitate a NATO. El a tranșat cu vechea percepție a României ca un simplu consumator de securitate, proclamând-o un furnizor activ de soluții și un hub regional pentru inovație. „Nu ne apărăm doar granițele, a afirmat el, ci reconstruim fundațiile industriale care susțin apărarea noastră colectivă.”
Această viziune se sprijină pe poziția geostrategică unică a țării, la intersecția dintre Atlantic și Marea Neagră, transformând-o dintr-un punct pe hartă într-un nod vital de conectivitate și producție. Angajamentul de a cheltui peste 2,5% din PIB pentru apărare a fost prezentat nu ca un jalon, ci ca o investiție strategică în această nouă identitate.
Ambiția a fost sprijinită de o abordare pragmatică asupra infrastructurii, subliniind necesitatea dezvoltării unor căi ferate, porturi și rute rutiere cu dublă utilizare, care să asigure o mobilitate militară rapidă și reziliență pe întreg Flancul Estic.
Doctrina „Păcii prin Forță” a Secretarului General Rutte
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și-a consolidat reputația de lider direct și pragmatic, revenind asupra devizei forumului pentru a-i oferi o profunzime operațională. „A cheltui mai inteligent,” a explicat el, „nu înseamnă austeritate. Înseamnă investiții strategice, interoperabilitate și parteneriate care să elimine duplicarea și să creeze sinergii, respectiv valoare.”
El a conturat un cadru tripartit pentru supremația Alianței: capacitatea de a depăși adversarii în putere de foc (outgun), în capacitate de producție (out-produce) și în agilitate intelectuală și tehnologică (out-smart).
Rutte a lansat un avertisment împotriva auto mulțumirii, subliniind că solidaritatea Alianței, ilustrată prin prezența sa la București, va fi întotdeauna asigurată cu un „răspuns rapid și unitar” la orice provocare, dar ”fiecare trebuie să poată să-l apere pe fiecare”. Mesajul său a fost unul de descurajare prin putere credibilă, construită pe o bază industrială eficientă.
Directiva de transformare a Amiralului Vandier - logistica ca Armă Strategică
Poate cea mai clară direcție operațională a venit de la Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT). El a trasat un drum clar pentru transformarea Alianței, axându-se pe câțiva piloni esențiali:
1. Integrarea profundă a tehnologiilor emergente: IA, spațiul și cibernetica trebuie să devină țesătura de fond a tuturor operațiunilor, nu niște capabilități de nișă.
2. Crearea unui ecosistem industrial transnațional: Acesta implică demolarea barierelor legislative și fiscale care împiedică proiectele comune. S-a propus crearea unor „zone economice speciale pentru apărare” și a unui cadru juridic paneuropean care să faciliteze colaborarea. Legislația europeană și națională trebuie să permită și să încurajeze testarea rapidă a inovațiilor (regulatory sandboxes), permițând ca tehnologiile promițătoare să fie validate în condiții operaționale reale în câteva luni, nu în câțiva ani.
3. Asigurarea mobilității strategice și construirea sustenabilității logistice: Capacitatea de a deplasa rapid forțe și echipamente pe Flancul Estic este un multiplicator de forță critic, care necesită investiții continue în infrastructură și planificare logistică. Într-o epocă de conflicte potențial prelungite, logistica a devenit o armă strategică. „Fără ea,” a afirmat Vandier, „cea mai avansată tehnologie este inutilă.” Aceasta implică stocuri robuste, lanțuri de aprovizionare diversificate și capacități de producție descentralizate.
4. Politici flexibile de achiziție: Achizițiile trebuie să se miște de la specificații rigide și înguste către criterii bazate pe performanță și capabilitate, permițând companiilor să inoveze și să ofere soluții optime, nu doar să respecte o listă de cerințe.
5. Parteneriate tripartite: NSPA, Allied Command Transformation (ACT) și industria trebuie să lanseze programe comune de testare, instruire și producție. Acest „triunghi al inovației” asigură că tehnologia răspunde unei nevoi militare reale, poate fi achiziționată eficient și poate fi produsă la scară.
Această triadă strategică – viziunea hub-ului regional a lui Dan, doctrina de eficiență a lui Rutte și direcția de transformare a lui Vandier – a oferit un cadru coerent pe care restul forumului l-a detaliat în forma unui Motor Economic, bazat pe Finanțare, Industrie și Inovație. Pentru a transforma viziunea strategică în realitate, sunt necesare noi mecanisme economice și industriale.
România ca Furnizor de Securitate
Traducerea cerințelor NATO în oportunități concrete pentru industria națională necesită o abordare dură și pragmatică pentru „dezmorțirea” industriei de apărare. O parte semnificativă a fondurilor pentru apărare trebuie să revină în economia locală, transformând România dintr-un client într-un producător de securitate. Soluțiile propuse au atacat problemele structurale vechi:
- Managementul Profesionist - Eliminarea politizării și a sinecurilor din companiile de stat, înlocuite cu management bazat pe performanță și livrare de rezultate.
- Parteneriatele Strategice cu Transfer de Tehnologie - vizita Secretarului Adjunct NATO Radmila Shekerinska la Uzina Mecanică București, în marja Forumului, a subliniat Modelul de succes al proiectului Piranha 5 de la UMB, realizat cu General Dynamics și a fost promovat ca paradigmă. ”Acest model aduce tehnologie avansată, know-how și asigură integrarea în lanțurile globale de valoare” a menționat Mihai Rafiu, Directorul General al Uzinei Mecanice București, iar vizita Secretarului Adjunct NATO Radmila Shekerinska la UMB a subliniat importanța sa.
- Exploatarea Fondurilor Europene - A fost subliniat imperativul de a utiliza sursele fondurile europene dedicate apărării (SAFE, EDIS, EDIRPA) pentru a moderniza fabrici istorice precum Uzina Mecanică Moreni sau UM Sadu și a le reconecta la afluxul industrial al NATO.
Arhitectura financiară a NATO pentru inovație: NIF și DIANA
Viziunea națională a fost completată de prezentarea instrumentelor financiare ale NATO, concepute special pentru a acoperi decalajul dintre inovație și implementare.
NATO Innovation Fund (NIF) - Acesta a fost descris ca un fond unic de capital de risc strategic, deținut de statele membre. Spre deosebire de investitorii privați care caută rentabilitate rapidă, NIF oferă „răbdare financiară”, investind pe termen lung în tehnologii profund disruptive (deep tech) cu aplicații critice de securitate.
DIANA (Acceleratorul de Inovare pentru Apărare a Atlanticului de Nord) - DIANA completează NIF prin oferirea de mentorat, acces la rețele de teste și sprijin pentru startup-urile care lucrează la tehnologii cu dublă utilizare. Împreună, NIF și DIANA formează un ecosistem financiar care identifică, finanțează și incubă viitoarele capabilități ale Alianței.
Vocea industriei - convergența și eficiența
Reprezentanți ai marilor companii, precum Michael Williamson - Președinte, Lockheed Martin International, și-au aliniat mesajul cu imperativul momentului „Scopul nu este ca România să cheltuiască cele 16 miliarde de euro,” a declarat acesta, „ci să-și întărească apărarea.” Acest focus comun pe eficiența investiției, mai degrabă decât pe volumul acesteia, semnalează o maturizare a relației public-privat.
Industria cere priorități strategice clare și stabile pentru a-și putea alinia propria cercetare și dezvoltare, cerând în schimb agilitate și o toleranță moderată la risc din partea achizitorilor publici.
Nucleul operațional - triunghiul inovației și restructurarea achizițiilor
Miezul dezbaterilor zilei a doua s-a concentrat pe „cum” anume se transformă banii și viziunea în capabilități pe câmpul de luptă. Aici, conceptul de „Triunghi al Inovației” a apărut ca model central.
Triunghiul Inovației: Bucla de Feedback Rapid
Acest model conceptualizează fluxul închis necesar pentru inovație eficientă:
1. Comandamentul Aliat (Nevoia) - Această latură a triunghiului trebuie să genereze „semnale de cerere” clare și neechivoce. Fără o înțelegere precisă a nevoilor operaționale din partea Comandamentului Aliat pentru Transformare (ACT) și a altor structuri, industria și cercetarea lucrează în vid.
2. Cercetarea și Startup-urile (Soluția): Startup-urile agile și instituțiile academice sunt motorul tehnologic, generând tehnologii perturbatoare. Deviza neoficială a forumului, „Cercetarea, startup-urile și timpul produc plus valoare doar împreună, deoarece pe front avem zile, ore sau chiar minute”, a captat perfect urgența de a le integra.
3. Industria (Producția și Scalarea) - Giganții industriali aduc capacitatea de a transforma prototipurile promițătoare în sisteme robuste, produse la scară și interoperabile.
Eficiența triunghiului depinde de o comunicare constantă și de feedback rapid între toate cele trei vârfuri - armata, cercetarea și industria.
Managementul riscului - cultivarea „Trial and Error Loop”-ului
Una dintre cele mai revoluționare discuții a avut loc în sfera managementului riscului. Generalul Adrian Ciolponea, reprezentantul oficial al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate pentru Transformare (SACT) în Europa, a punctat o problemă culturală profundă: aversiunea congenitală la eșec din aparatele de stat și militare. „Inovația adevărată,” a susținut el, „nu poate exista fără un oarecare grad de eșec.”
El a pledat pentru implementarea unui „trial and error loop” controlat, o buclă de încercare și eroare, cu o toleranță mai mare la eșec în fazele incipiente ale proiectelor. Această schimbare culturală este esențială pentru a atrage parteneri din sectorul privat, unde eșecul este văzut ca o oportunitate de învățare.
Restructurarea achizițiilor - Viteza ca metrică principală
Dezbaterile au evidențiat că cea mai mare barieră nu este lipsa de bani, ci birocrația. S-a cerut cu tărie o restructurare a conceptelor, legilor și normelor care guvernează achizițiile de apărare.
De la specificații rigide la criterii de performanță - Achizițiile trebuie să se miște de la liste rigide de cerințe către criterii bazate pe capabilitate și performanță, permițând industriei să inoveze și să ofere soluții optime.
Sandbox-uri regulatorii - S-a propus crearea unor „spații de testare” regulate unde tehnologiile promițătoare să poată fi validate în condiții operaționale reale în câteva luni, nu ani.
Standardizare și Modularitate - Adoptarea arhitecturilor deschise și a standardelor de interoperabilitate este crucială pentru a reduce dependența de un singur furnizor și a crea un ecosistem de tehnologie rezilient.
Orizonturi de colaborare - Producția 3D, Ucraina și startup-urile
Forumul a evidențiat câteva domenii practice unde aceste principii pot fi aplicate imediat. Revoluția logistică - producția descentralizată 3D
Un exemplu concret de inovație a venit din sfera logisticii: modelul menționat la AUSA în urmă cu o lună, de producție 3D descentralizată a pieselor de schimb, de către utilizatorul final. Aceasta reprezintă o trecere de la un model logistic centralizat și vulnerabil la unul distribuit, rapid și adaptabil.
Piesele critice pot fi fabricate aproape de linia frontului sau în unități militare izolate, reducând timpul de așteptare de la luni la zile și sporind dramatic reziliența operațională.
Rolul Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA) în standardizarea și facilitarea acestor inițiative a fost reiterat ca fiind esențial.
Integrarea strategică a Ucrainei
Unul dintre cele mai semnificative puncte de discuție a fost rolul industriei ucrainene. Participanții au recunoscut nu doar potențialul uman și tehnologic masiv, ci și lecțiile practice inestimabile din cel mai intens conflict armat convențional din Europa de după 1945. Integrarea companiilor ucrainene în lanțurile de aprovizionare occidentale nu este doar un gest politic de solidaritate, este o necesitate strategică. Ea oferă continentului o capacitate de producție suplimentară, o profunzime strategică și un aflux de inovație testată în focul luptei.
Startup-urile - sângele nou al ecosistemului
Dacă prima zi le-a recunoscut potențialul, a doua zi a detaliat „cum” să le coopteze în proces. S-a discutat despre necesitatea unui acces nebirocratic la fondurile NATO (NIF, DIANA) și la programe de parteneriat cu giganții industriei. Startup-urile aduc agilitate, gândire disruptivă și o concentrare pe soluții software-centrice, care sunt tot mai importante în era războiului modern.
Un imperativ pentru acțiune colectivă
A doua zi a NATO Industry Forum 2025 de la București a lăsat o concluzie copleșitoare: Alianța posedă o viziune strategică clară, instrumentele financiare inovatoare și o înțelegere profundă a problemelor structurale. Provocarea care rămâne este cea a voinței politice și a execuției.
Mesajul final, „Spend Smarter, Act Faster”, este mai mult decât un slogan. Este un plan de acțiune integrat.
„Spend Smarter” înseamnă să canalizăm fondurile prin SAFE, NIF și DIANA către tehnologii cu impact maxim, să investim în parteneriate strategice cu transfer de tehnologie și să prioritizăm interoperabilitatea și standardizarea.
„Act Faster” înseamnă să demolăm barierele birocratice; să adoptăm achiziții agile bazate pe performanță, să integrăm startup-urile și lecțiile din Ucraina și, cel mai important, să cultivăm o cultură a toleranței la risc și a învățării din eșec, așa cum a susținut Generalul Adrian Ciolponea.
România și-a consolidat poziția nu doar ca gazdă, ci ca punte vitală și actor proactiv în această transformare. Succesul viitor nu se va măsura în numărul de prototipuri demo sau mărimea bugetelor, ci în viteza cu care tehnologiile care salvează vieți și câștigă bătălii ajung în mâinile celor care apără valorile transatlantice. Drumul este trasat. Timpul de acțiune este acum.
Concluzia Finală: O Nouă Eră pentru Apărarea Colectivă
A doua zi a NATO Industry Forum 2025 a marcat o tranziție. Tranziția de la vorbă la faptă, de la strategie la implementare, de la inovație ca concept la inovație ca și capacitate operațională. România și-a consolidat poziția nu doar ca gazdă, ci ca punte vitală între lumea academică și a cercetării, industria dinamică și nevoile de transformare ale Comandamentului Aliat.
Concluzia colectivă a zilei a doua a fost una de un real pragmatism: „Nu mai este vorba despre a cheltui mai mulți bani și resurse, ci despre a investi inteligent, a coordona mai bine și a livra mai repede.” Forumul și-a închis lucrările cu înțelegerea că viziunile și strategiile sunt inutile fără o restructurare a conceptelor, a legilor și a normelor care guvernează apărarea.
Voi reveni zilele următoare cu concluziile și observațiile mai puțin plăcute din pregătirea și desfășurarea evenimentului. Rămâneți pe recepție!
Se încarcă comentariile...
