
„Noapte bună, mamă!“. Sau cum se hotărăşte o fată să moară
0
Florina Cercel şi Cerasela Iosifescu fac un tandem de excepţie în rolurile de mamă şi fiică din spectacolul „Noapte bună, mamă!“, regizat de Mircea Cornişteanu.
O tânără epileptică, alcoolică şi extrem de nefericită, Jessie, interpretată de Cerasela Iosifescu, se străduieşte să ia o decizie crucială: să se sinucidă sau să mai dea o şansă vieţii? Mama ei, întruchipată de Florina Cercel, este alături de ea pentru a o încuraja să ia decizia corectă.
Spectacolul lui Mircea Cornişteanu, montat la ArCuB şi jucat la sfârşitul lunii ianuarie la Craiova, este bazat pe piesa dramaturgului american Marsha Norman, o doamnă care a primit în 1983 Premiul Pulitzer pentru piesa „‘night, Mother“/ „Noapte bună, mamă!“.
Textul a fost ecranizat, în regia lui Tom Moore, în 1986, cu actriţele Sissy Spacek şi Anne Bancroft, în rolurile fiicei şi, respectiv al mamei.
Piesa este de o profunzime psihologică cu totul aparte. Un dialog aparent banal între o mamă şi fiica ei se rostogoleşte către cele mai complicate probleme existenţiale.

Cerasela Iosifescu interpretează extraordinar tensiunea fetei care doreşte să moară: tăcerile, gesturile ei vorbesc despre drama ei existenţială.
URAGANUL PE NUME FLORINA CERCEL
Florina Cercel este ca un uragan pe scenă: joacă impecabil dramatismul unei mame care nu înţelege unde a dat greş, de ce fiica ei a ajuns în acest colaps existenţial şi mai ales de ce ea nici nu şi-a dat seama.
Unde a fost vina ei? Oare nu l-a iubit pe tatăl fetei? Oare cum a putut să nu înţeleagă ce se întâmplă cu copilul ei, căruia îi ceruse senină să-i facă manichiura în seara cu pricina?

OLGA TUDORACHE, ODINIOARĂ ÎN ROLUL MAMEI
Textul a mai fost o singură dată montat în România.
Liana Ceterchi a jucat cu Olga Tudorache în 1988, în „Noapte bună, mamă!“ la Teatrul Foarte Mic.
„Am jucat peste o sută de spectacole. Am făcut şi un turneu în Israel. E un text foarte greu de Marsha Norman, un nume celebru. Eu am tradus piesa. Fiica îşi anunţă mama că se sinucide peste două ore. Timp de două ore fata face o pledoarie pentru moarte, iar mama o pledoarie pentru viaţă“, declara actriţa şi regizorul Liana Ceterchi, într-un interviu.
COMPLEXUL ELECTRA
Regizorul Mircea Cornişteanu a ridicat din nou mănuşa montării relaţiei complicate psihologic dintre mamă şi fiică, care ne trimite spre complexul Electrei, care derivă din personajul mitologic grec.
Electra a conceput împreună cu fratele ei, Orestes, o răzbunare împotriva mamei lor, Clytemnestra, şi a tatălui lor vitreg, Aegisthus, pentru asasinarea tatălui lor biologic, Agamemnon.
Psihanalistul Carl Jung este cel care a propus sintagma de „complexul Electra“ în 1913. Acesta se referă la competiţia dintre fiică şi mamă pentru posesia tatălui.
Relaţia complexă dintre mamă şi fiică a inspirat-o şi pe poeta americană Sylvia Plath (1932-1963), care a admis că poemul „Tati“, scris în 1962, este despre o femeie al cărei complex Electra a rămas nerezolvat.
Confruntarea cu senzaţiile de abandon, de vid, de lipsă de sens, gustul amar al bolii şi al singurătăţii în decorul poetic, franjurat, creat de Viorel Penişoară-Stănescu, replicile cinice, lacrima mamei pe o margine de suflet chinuit – toate acestea fac din„ Noapte bună, mamă!“ un spectacol care merită văzut.
„Noapte bună, mamă!“
ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti
Piesă de: Marsha Norman
Regia: Mircea Cornişteanu
Scenografia:
Viorel Penişoară-Stănescu
Traducere: Alexandra Băcanu
Distribuţia: Cerasela Iosifescu şi Florina Cercel