Nedorită şi teribilă premieră absolută: Consiliul pentru Drepturile Omului cere deschiderea unei anchete pentru acuzaţiile de crime de război împotriva Rusiei

0
0
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Votul a fost clar şi arată cum s-a amplificat valul de protest internaţional care cere sancţionarea severă a Rusiei pentru ceea ce face Armata Roşie în Ucraina, acţiuni acuzate de nenumărate ori ca intrând în categoria crimelor de război, genocidului şi crimelor împotriva umanităţii.

De data asta, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului pentru Drepturile Omului, organizaţia de la Geneva în cadrul ONU (din care, reamintesc, Rusia a fost de curând înlăturată tocmai din cauza invocării acestor suspiciuni) a fost adoptată o Rezoluţie „privind deteriora situaţiei drepturilor omului în Ucraina” prin care se cere Comisiei speciale de anchetă ca, în spiritul mandatului conferit şi standardelor internaţionale şi în coordonare cu alte mecanisme naţionale şi internaţionale, să înceapă munca de investigare propriu-zisă pentru a documenta toate violările şi abuzurile în raport cu dreptul internaţional care au avut loc în Ucraina începând cu 24 februarie.

Rezultatul votului demonstrează foarte clar cum se poziţionează în acest moment comunitatea internaţională pe un subiect dintre cele mai explozive deoarece, fără îndoială, marchează voinţa majoritară existentă în cadrul Naţiunilor Unite pentru a crea, pas cu pas şi în ritm din ce în ce mai rapid, argumentaţia juridică în sprijinul construcţiei arhitecturii necesare instituirii unui Tribunal penal internaţional pentru crime de război în Ucraina.

33 de ţări au votat în favoarea Rezoluţiei: Argentina, Benin, Brazilia, Coasta de Fildeş, Republica Cehă, Finlanda, Franţa, Gabon, Gambia, Germania, Honduras, Indonezia, Japonia, Libia, Lituania, Luxemburg, Malawi, Malaezia, Insulele Marshall, Mauritania, Mexic, Muntenegru, Nepal, Olanda, Paraguay, Polonia, Qatar, Republica Coreea, Somalia, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie şi Statele Unite.

2 ţări au vot împotriva Rezoluţiei: China şi Eritreea

12 ţări s-au abţinut de la vot: Armenia, Bolivia, Cuba, Camerun, India, Kazahstan, Namibia, Pakistan, Senegal, Sudan, Uzbekistan şi Venezuela.

Ambasadorul rus la ONU a publicat un comunicat în care denunţă „diabolizarea Rusiei de către Occident”, acuzând Consiliul că „face politică”. 

Mecanismul internaţional este declanşat acum şi ceea ce este nou acum e că, prin această decizie, se poate vedea cum se vor articula diversele instituţii care au atribuţii diverse în acest domeniu, puse de acum sub autoritatea unei Rezoluţii care formulează în termeni foarte precişi acuzaţii şi arată care sunt marii actori internaţionali care sunt implicaţi, atât din cadrul reţelei INU, cât şi din afara ei, specificându-se şi un aspect esenţial care reia principiile Tribunalului de la Nurnberg: nu va exista impunitate, cum se repetă în Rezoluţia adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului. Alături de instituţiile foarte cunoscute din arhitectura ONU, începând cu acest Consiliu pentru Drepturile Omului sau Tribunalul penal internaţional, au fost invitate la sesiunea specială şi organizaţii non-guvernamentale precum Amnesty International, Child Rights Connect, World Organization Against Torture, International Commission of Jurists, Human Rifgts House Foundation, United Nations Watch sau Human Rights Watch . Fiecare a realizat şi documentează în continuare necesarul pentru propria sa anchetă. Rezultatele vor fi predate instanţei internaţionale care se va ocupa de procesul împotriva celor acuzaţi de crime de război în Ucraina, militari şi politicieni deopotrivă. Este un aspect interesant deoarece extinde în mod foarte considerabil capacităţile organismelor de anchetă, mai ales dacă se ştie că instituţiile finalmente responsabile sunt gata să accepte aceste rapoarte ca sursă credibilă de informaţie.

Aveţi aici doar un singur exemplu în acest sens: Agnes Callamard, secretarul general de la Amnesty International a spus că, în urma unei misiuni de 12 zile în Ucraina, echipa trimisă de organizaţia pe care o coordonează a obţinut numeroase dovezi despre crimele de război comise de trupele ruseşti, printre altele despre 22 de cazuri în care au fost efectuate „execuţii extrajudiciare” sau dovezi asupra faptului că ruşii au ucis cel puţin 40 de civili la Borodianka.

Dincolo de aspectele juridice, întrebarea este dacă, într-adevăr, comunitatea internaţională poate decide formarea Tribunalului internaţional pentru crime de război în Ucraina sau dacă, aşa cum spun unele surse, totul se va împotmoli şi va fi lăsat să fie acoperit de praful convenabil al uitării, de teama unei reacţii violente a Rusiei în faţa acestei izolări diplomatice care dă o lovitură grea prestigiului său internaţional. Dar, argumentează scepticii, cui îi mai pasă de prestigiu când inflaţia derapează în asemenea hal şi ne apropiem de un alt tip de dezastru, întru totul similar cu daunele produse de un război convenţional?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite