Mobilizarea, singura dilemă în alegerile pro-europene din Republica Moldova

0
0
alegeri moldova
FOTO Arhiv─â

Alegerile generale din 11 iulie par a fi cronica unor rezultate anun┼úate. Blocul Comuni┼čtilor ┼či Sociali┼čtilor este ├«n pierdere vizibil─â de vitez─â ┼či pare s─â fi adoptat o strategie de conservare, mai degrab─â dec├ót una victorioas─â.

P─âr├ónd c─â sunt convin┼či c─â vor pierde alegerile ┼či ├«ncearc─â doar s─â nu le piard─â la diferen┼ú─â foarte mare ┼či s─â g─âseasc─â un vinovat, un ┼úap isp─â┼čitor, dac─â se poate, care s─â nu fie Igor Dodon ┼či op┼úiunile sale catastrofale pentru strategia de campanie a propriului partid ├«ncep├ónd de la alian┼úa cu comuni┼čtii ┼či cedarea unei treimi din locurile pe liste. Pe de alt─â parte, exist─â variante teoretice pu┼úin probabile care ar schimba logica ┼či eviden┼úa trendului actualelor alegeri. Totul depinde de mobilizarea la urne ┼či de angajamentul popula┼úiei fa┼ú─â de aceste alegeri generale.

Mobilizarea secven┼úial─â la urne ┼či probabilitatea alter─ârii rezultatului anticipat.

Unul dintre elementele esen┼úiale de mobilizare sau demobilizare, c├ónd e un meci ├«n doi, este de a-l face s─â cread─â pe adversar c─â a c├ó┼čtigat deja. De a demobiliza electoratul s─âu ┼či aparatul de partid ┼či electoral, de a-l face s─â se lase pe t├ónjal─â, s─â stea pe o ureche ┼či s─â nu mearg─â la vot cu mic, cu mare. S─â nu-┼či ating─â poten┼úialul. Pentru c─â un electorat mobilizat ├«nseamn─â o prezen┼ú─â mare la vot, rezultatele scontate de sondaje, legitimitatea major─â a rezultatelor ┼či for┼úa politic─â a celui care a c├ó┼čtigat. Din contra, demobilizarea ┼či prezen┼úa slab─â pot crea spa┼úiul de manifestare al unor diferen┼úe regionale sau zonale de mobilizare, deci mult mai pu┼úini oameni care voteaz─â ├«n general, fapt ce poate altera rezultatele sondajului ini┼úial ┼či dau avantaje celor care au capacitatea mai mare de mobilizare.

Pentru c─â num─ârul de voturi este despre imagine, despre num─ârare, despre strategii, dar ├«n primul r├ónd despre mobilizare la urne. Este cheia oric─âror alegeri. ┼×i iat─â cum func┼úioneaz─â: dac─â ├«ntr-o localitate sau o regiune, dominat─â de un anumit partid, mobilizarea este sensibil majorat─â, atunci reprezentarea acelui partid este mai relevant─â la vot. Altfel spus, mobilizarea secven┼úial─â ┼či nepropor┼úional─â, asimetric─â favorizeaz─â partidele cu capacitate de mobilizare mai mari.

┼×i da, alegerile nu s-au consumat deja, de┼či ┼čtim c─â toate sondajele serioase indic─â doar dou─â partide ├«n Parlament, cu partidul pro-preziden┼úial PAS al Maiei Sandu c├ó┼čtig─âtor cu peste 10% ├«n fa┼úa BECS. Asta la o reparti┼úie real─â, egal─â, propor┼úional─â ┼či la o prezen┼ú─â/mobilizare unanim─â ┼či serioas─â la urne. Dac─â prezen┼úa la vot este mai redus─â, sau mult mai redus─â, ├«nseamn─â c─â cre┼čte posibilitatea ca un partid local sau regional s─â mobilizeze mai mul┼úi votan┼úi dec├ót reiese din rezultatul s─âu na┼úional, ┼či atunci, propor┼úional, av├ónd ├«n vedere relativitatea raportului, e posibil ca ┼či alte partide s─â intre ├«n Parlament ┼či atunci redistribuirea nu se mai face propor┼úional, ├«n doi, ┼či poate afecta majoritatea PAS.

Aritmetica infailibil─â a electoratului neevaluat electoral

Apoi, PAS mizeaz─â pe voturile din dispora pe care BECS ├«ncearc─â s─â le conteste, s─â le diminueze relevan┼úa ┼či num─ârul. Prin r─âzboi informa┼úional, prin num─ârul mai redus al sec┼úiilor de votare, prin blocarea ├«nfiin┼ú─ârii sec┼úiilor peste hotare din lipsa reprezentan┼úilor s─âi. Mai utilizeaz─â ┼či Comisia Electoral─â Central─â pe care o controleaz─â, ┼či guvernul, care este ├«n egal─â m─âsur─â al lui Dodon, oric├ót ar ├«ncerca Aurel Ciocoi s─â mai fac─â c├óte ceva. A┼ča CEC a blocat cre┼čterea num─ârului de sec┼úii ├«n diaspora, iar Guvernul nu a alocat o diferen┼ú─â de 22 mln lei moldovene┼čti pentru alegeri. ┼×i BECS are propriile probleme legate de┬á mobilizarea cet─â┼úenilor din regiunea separatist─â nistrean─â ┼či a celor din Federa┼úia Rus─â.

Aritmetica arat─â astfel: dac─â la nivel na┼úional se a┼čteapt─â un milion de votan┼úi, diaspora a venit la preziden┼úiale cu 260.000. Regiunea nistrean─â 30.000 de voturi. Acum nu avem preziden┼úiale, e var─â ┼či lumea e ├«n concedii. Unii chiar acas─â, ├«n Republica Moldova, unde merg la vot, iar voturile se pot reg─âsi ├«n zestrea num─ârat─â chiar ├«n ┼úar─â. Al┼úii nu mai vin la sec┼úii, e cald, cost─â bani, sau sunt la mare sau la munte ├«n vacan┼ú─â. Poten┼úialul este de 220-360 mii voturi, dar realist ar trebui s─â ne a┼čtept─âm la mai pu┼úin.

├Än regiunea separatist─â nistrean─â, am avut 30.000 de voturi, adic─â circa 2% din voturile finale. Ar putea veni la urne 50-60 mii(chiar dac─â asta ├«nseamn─â o mobilizare puternic─â, bani, 3,5-4% din electorat vot├ónd Dodon ┼či ┼×or, adic─â circa jum─âtate dintre locuitorii r─âma┼či ├«n regiune care s─â voteze). Dar ┼či pentru ei e var─â, ┼či pentru ei sunt concedii. Nu la fel de simplu de mobilizat. Aceast─â realitate face ca ┼či varianta desconsider─ârii diasporei ┼či cre┼čterii la maximum a prezen┼úei separatiste s─â fie inacceptabil─â statistic ┼či faptic. Mai ad─âug─âm votan┼úii din Rusia, foarte r─âsfira┼úi ┼či la fel de ilegali, ├«n cea mai mare parte, probabil la fel de greu de mobilizat. Dar ┼či de aici pot ie┼či surprizele.

Admi┼ú├ónd varianta optim─â a voturilor pentru BECS ┼či ┼×or ├«n Rusia ┼či zona separatist─â, asta ├«nseamn─â o calibrare mult prea atent─â a modului de votare ┼či competi┼úia direct─â ├«ntre cele dou─â partide, BECS ┼či ┼×or, pentru voturile electoratului din Rusia ┼či st├ónga Nistrului, fapt care vine ┼či ├«n condi┼úiile lipsei de ├«n┼úelegere a publicului din cauza greut─â┼úilor de comunicare serioas─â ┼či credibil─â. Deci nu poate fi corect calibrat─â sarcina votului, iar ┼×or nu va trece, credem noi, pragul. La fel ┼či Usat├ói, deja aflat ├«n alian┼ú─â, deci cu un prag de 7%. Neprezentarea la vot ┼či lipsa op┼úiunilor anun┼úate la sondaje nu acoper─â for┼úa de vot.

Mobilizarea d─â unica certitudine la vot

A┼ča ├«nc├ót, dac─â nu se ├«nt├ómpl─â un miracol, situa┼úia e cea din sondaje, adic─â dou─â partide situate la o diferen┼ú─â substan┼úial─â. ├Än varianta limit─â, cu probabilitate redus─â, exist─â posibilitatea teoretic─â a pierderii majorit─â┼úii de c─âtre PAS pentru c─â intr─â alte dou─â partide ├«n Parlament. Probabilitatea este, ├«ns─â, infim─â, ┼či pe o linie incredibil─â ┼či improbabil─â, cu o posibilitate minuscul─â.

Mobilizarea la vot d─â certitudinea ├«ncheierii afacerii. BECS nu mai poate mobiliza, din lipsa audien┼úei sau din cauza ced─ârii unor voturi c─âtre ┼×or. Polarizarea ├«ncheie jocul ┼či a┼čeaz─â juc─âtorii principali ├«n termenii anun┼úa┼úi, cu o diferen┼ú─â de 10% ├«n cazul unei diaspore prezente la urne. Pe de alt─â parte, intrarea ├«n Parlament a lui ┼×or ┼či Usat├ói poate aduce, teoretic, situa┼úia incapacit─â┼úii PAS de a forma majoritatea singur.

Nu credem ├«n minuni, ci ├«n ┼čtiin┼ú─â, exerci┼úii, evalu─âri anterioare, sondaje de opinie ┼či instrumentarul calitativ de studiere a unui r─âspuns sociologic. A┼ča ┼či aici, o minune ar fi ├«nsemnat retragerea principalilor competitori ai ambelor partide din curs─â. Nu s-a ├«nt├ómplat nimic. Sunt voturi pierdute, sunt mult peste 10%, poate chiar 20% voturi de redistribuit, iar acest lucru transform─â raportul de for┼úe de la aceast─â or─â ├«ntr-unul egal cu cel prognozat de sondajele serioase. Dar dac─â, cu o probabilitate infim─â, mai intr─â ┼či al┼úi juc─âtori ├«n Parlament?

Republica Moldova are o ┼čans─â unic─â a unei majorit─â┼úi pro-europene vot├ónd partidul pro-preziden┼úial PAS. O majoritate care poate face reforme, poate aduce bani ┼či relansare economic─â post-pandemic─â, poate aduce credibilitate. Aici e miza major─â a actualelor alegeri, a pierderii ambiguit─â┼úii generale. A avea o putere unic─â ┼či capabil─â de reformare a Republicii Moldova. Maia Sandu ┼či PAS pot s─â fac─â acest pas.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite