Miza insolvenței Hidroelectrica: contracte de peste 3 miliarde de lei pe an

Administratorul judiciar al Hidroelectrica are în mână soarta unor contracte de peste 3 miliarde de lei pe an, care includ acordurile bilaterale cu aşa-numiţii „băieţi deştepţi”, dar şi lucrările de mentenanţă şi investiţiile anuale ale producătorului energie, realizate de diverse firme de proiectare şi construcţii.

Potrivit Legii insolvenţei, administratorul judiciar poate denunţa orice contract care se dovedeşte păgubos pentru companie şi este de notorietate faptul că autorităţile încearcă de mai mulţi ani să rezilieze contractele încheiate de Hidroelectrica, prin  negociere directă, în perioada 2001-2005.

Până acum, nicio guvernare nu a reuşit să le anuleze, iar ultima forţare a fost demararea unei anchete de către Comisia Europeană, pe motiv că aceste contracte ar putea fi ajutor de stat ilegal.

Comisia Europeană a început să strângă informaţii în acest sens toamna trecută, după mai multe plângeri depuse de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Hidroelectrica (20%), şi a demarat în mod formal investigaţia în luna aprilie.

Însă surse apropiate companiei au declarat, recent, pentru „National Post”, că ancheta celor de la Bruxelles este împiedicată de faptul că nu se poate estima valoarea prezumtivului ajutor de stat. Aceasta deoarece nimeni nu poate spune care ar fi fost preţul energiei în cazul în care toată electricitatea din contractele cu băieţii deştepţi ar fi fost vândută pe bursă.

La doar câteva zile după ce această informaţie a circulat în piaţa de energie, Consiliul de Administraţie (CA) al Hidroelectrica a decis intrarea în insolvenţă a companiei, pe motiv că societatea nu-şi poate onora datoriile către Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea privind dividendele pentru anul trecut. Alte restanţe invocate de administratori sunt cele către Apele Române pentru utilizarea apei în hidrocentrale, dar şi către complexurile energetice, pentru energia cumpărată de Hidroelectrica în perioada de secetă pentru a-şi onora contractele.

Decizia Hidroelectrica de a-şi cere insolvenţa a picat ca un trăsnet în piaţă, pentru că nimeni din prima ligă energetică a ţării ştia de vreo astfel de intenţie a autorităţilor. Potrivit unor surse guvernamentale, cei care au pus la cale această manevră au fost premierul Victor Ponta şi Remus Vulpescu, şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din Ministerul Economiei, care este şi preşedintele CA al Hidroelectrica.

De altfel, chiar Vulpescu a precizat că decizia a fost luată intempestiv în şedinţa de vineri, 14 iunie, după ce cei trei membri ai CA prezenţi la acea şedinţă au analizat bilanţul companiei. Curios, chiar în aceeaşi zi a fost depus dosarul la Tribunalul Bucureşti.

Cel mai mult s-au inflamat băncile, care au acordat credite de 2,1 miliarde de lei către Hidroelectrica, pe listă fiind BCR, ING, Alpha Bank, BRD, Citibank, RBS, Libra Bank, Banca Transilvania, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, UBS şi Unicredit.

Bancherii s-au întâlnit ieri cu oficialii BNR pentru a discuta pe această temă şi, potrivit Ziarului Financiar, la discuţii a participat şi premierul Victor Ponta. Acesta i-ar fi asigurat pe bancheri că va rezilia până la finele anului contractele cu băieţii deştepţi, iar energia din aceste contracte va fi vândută în piaţa liberă, ceea ce va îmbunătăţi semnificativ lichiditatea companiei.

Dincolo de povestea băieţilor deştepţi, la fel de importante sunt însă şi celelalte contracte ale Hidroelectrica: cele de reparaţii, mentenanţă şi construcţii.

Potrivit raportului administratorilor Hidroelectrica, producătorul de energie a plătit anul trecut pentru lucrările de mentenanţă aproape 300 de milioane de lei. Aceste contracte au fost încredinţate Hidroserv, companie deţinută 100% de Hidroelectrica. Hidroserv are propria conducere executivă, prin urmare poate subcontracta aceste lucrări altor firme.

La fel stă treaba şi în ceea ce priveşte investiţiile noi. Doar două firme sunt specializate în astfel de lucrări, Hidroconstrucţia şi ISPH (Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice), care, la rândul lor, subcontractează alte firme. În total, anul trecut s-au alocat 1,5 miliarde de lei pentru astfel de investiţii, iar până în anul 2020 se estimează cheltuieli de peste 4,3 miliarde de lei în această direcţie.

Cât de justificată este insolvenţa Hidroelectrica?

Potrivit Ministerului Economiei, anul trecut, Hidroelectrica a obţinut un profit contabil de un milion de euro, la o valoare totală a activelor de peste 3,3 miliarde de euro şi o cifră de afaceri de 3,02 miliarde de lei.

În 2011, fluxul de numerar al companiei a fost negativ, relevând un deficit de 659 de milioane de lei. În 2010, deficitul a fost de 309 milioane de lei. În primul semestru al acestui an, fluxul de numerar a fost tot pe minus, deficitul fiind de 774 milioane de lei.

Nici în următoarele luni Hidroelectrica nu va sta prea bine, argumentează ministerul. Fluxul de numerar previzionat pentru semestrul al doilea al anului relevă un deficit de 610 milioane de lei.

Insolvenţa sacrifică însă procesul de listare la bursăa Hidroelectrica, asumat în faţa FMI.