VIDEO Bulgaria şi Rusia se ceartă din nou pentru proiectele energetice. Ce câştigă România?

Ruşii vor să inceapă în acest an construcţia gazoductului South Stream. FOTO: gazprom.com

Premierul bulgar l-a ameninţat pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că va pune impune noi condiţii pentru realizarea proiectului South Stream. Aceasta după ce ruşii au cerut despăgubiri de un miliard de euro Bulgariei pentru renunţarea la proiectul centralei nucleare de la Belene.

La doar două săptămâni după ce Bulgaria şi Rusia au semnat un memorandum final privind construcţia conductei South Stream, oficialii din cele două state schimbă din nou declaraţii dure.

În primăvară, Bulgaria a renunţat la construcţia centralei nucleare de la Belene, în colaborare cu Rusia, iar, la finele săptămânii trecute, compania rusească Atomstroyexport, care ar fi trebuit să construiască centrala, a cerut Bulgariei despăgubiri de un miliard de euro la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

În replică, premierul bulgar, Boyko Borisov, a declarat că, în noiembrie, când Putin va veni la Sofia să semneze contractul pentru începerea lucrărilor la South Stream, „întâlnirea nu va fi prea plăcută”. Premierul bulgar a lăsat astfel să se înţeleagă că va impune noi condiţii Rusiei pentru construirea conductei pe teritoriul bulgar.

Bulgaria a avut mereu pretenţii cu privire la South Stream, aşa că ruşii s-au orientat şi spre România şi au făcut studii şi pe teritoriul nostru pentru o posibilă rută sau pentru construcţia unei ramificaţii, opţiuni care au rămas în vigoare.

Când ruşii şi bulgarii se ceartă, România câştigă

Aşa că România ar putea profita de disputele dintre ruşi şi bulgari şi ruşii să construiască cel puţin o ramificaţie a conductei pe la noi. Oricum, ruşii ne-au folosit mereu pentru a speria Bulgaria, iar pentru noi acest lucru nu poate avea decât efecte pozitive. Prim urmare, chiar dacă proiectul South Strem nu va implica România cu nimic, ne putem alege măcar cu o scădere uşoară a preţului gazelor.

Aceasta mai ales în contextul în care situaţia dintre compania de electricitate bulgară şi Atomstroyexport continuă să se complice pe zi ce trece.

Aceasta deoarece, dacă instanţa va da câştig de cauză ruşilor, faptul că va avea de plătit un miliard de euro va duce Compania Naţională de Electricitate din Bulgaria (NEK) în pragul falimentului.

„Avem toate şansele să câştigăm acest caz”, a spus marţi o sursă din interiorul Atomstroyexport, citată de Itar-Tass şi preluată de Novinite.

„Dacă acest lucru va duce în faliment Compania Naţională de Electricitate din Bulgaria, suntem gata să preluăm activele ei”, a mai afirmat sursa.

Ping-pong la Curtea de Arbitraj

La mijlocul lunii iulie, Atomstroyexport a dat în judecată Compania Naţională de Electricitate din Bulgaria la Curtea de Arbitraj de la Paris, cerând o compensaţie de 58 de milioane de euro pentru întârzierea cu care bulgarii făceau plăţile pentru lucrările la reactoarele nucleare de la Belene.

În ziua următoare, compania bulgară a dat şi ea în judecată Atomstroyexport, cerând despăgubiri de 61 de milioane de euro şi acuzându-i pe ruşi că au întârziat lucrul. Trei luni mai târziu, ruşii au mărit suma cerută la un miliard de euro.

Deşi proiectul centralei nucleare de la Belene datează din anii 1980, el nu a fost pus în practică din lipsa banilor şi din cauza protestelor legate de protecţia mediului.

Colaborarea cu ruşii de la Atomstroyexport pentru proiectul de la Belene a fost o metodă prin care bulgarii au obţinut construcţia conductei South Stream pe teritoriul lor. Ruşii ar fi putut trasa conducta şi prin România, unde traseul era chiar mai scurt.

Cine îi ajută pe bulgari

O altă ştire pe tema unui proiect energetic din regiune a circulat zilele acestea şi este uşor de observat relevanţa ei pentru situaţia de acum dintre Rusia şi Bulgaria.

O altă conductă – cea care va aduce gaze din Azerbaidjan în Europa din Turcia, numită TANAP – va traversa şi Bulgaria, scrie Novinite.

Aceasta este foarte importantă, pentru că are o capacitate mare, de 10 miliarde de metri cubi, iar sursa de provenienţă va fi un uriaş zăcământ de gaze din Azerbaijdan, Shah Deniz II.

Acest zăcământ şi ţările caspice în general sunt un concurent foarte puternic pentru gazul rusesc, iar Gazprom este ameninţat din ce în ce mai mult de noile proiecte.

Astfel că Bulgaria va avea un avantaj în faţa ruşilor, odată cu intrarea în proiectul TANAP, şi nu va mai depinde atât de mult de South Stream. Momentan, bulgarii importă de la ruşi peste 90% din necesarul de gaze.

Contacta Trans-Anatoliană TANAP va traversa Turcia, Bulgaria şi Grecia, au anunţat turcii la finele săptămânii trecute, acest anunţ echivalând cu stabilirea rutei finale a gazoductului.

Un proiect nou

„Proiectul TANAP este foarte important nu doar pentru Turcia, ci şi pentru vecinii săi”, a declarat Muhsin Ozturk, şeful Societăţii pentru Noi Tehnologiii Energetice, cu sediul la Ankara.

El a mai spus că acest proiect va întări relaţiile dintre Turcia şi restul ţărilor din regiune şi va întări, de asemenea, statutul de pod energetic al acestei regiuni.

Conducta ar urma să fie funcţională din 2018, iar capacitatea ei să crească în timp la 23 de miliarde de metri cubi pe an în 2023 şi la 31 de metri cubi în 2026. Spre comparaţie, România consumă anual circa 13 miliarde de metri cubi de gaze.

Un sfert din gazul care va fi transportat din Azerbaidjan prin TANAP va rămâne în Turcia, iar restul va pleca mai departe spre ţările europene.