„Mie nu mi se poate întâmpla curând”
0
Hipertensiunea ucide mii de români anual, palpitaţiile au ajuns în vocabularul frecvent al persoanelor de până în 40-50 de ani, iar noi continuăm să credem în mod eronat că sănătatea inimii trebuie să te preocupe abia după 60 de ani, ceea ce ne face să trăim într-o greşeală. Dovadă stau nenumărate cazuri de deces subit prin infarct miocardic la vârste de 35-40 de ani, ale unor persoane cunoscute în spaţiul public şi mediatizate în ultimii ani.
Ritmul de viaţă alert şi dezorganizat, alimentaţia nesănătoasă, obezitatea si sedentarismul, lipsa activitatii fizice regulate şi viciile precum fumatul sau consumul de alcool provoacă funcţionarea deficitară a inimii. Experienţa din ultimii ani cu pacienţi cardiaci tot mai tineri ne fac să recomandăm verificarea periodică a funcţionării inimii.
Acest lucru presupune ca o dată la minim 5 ani în cazul persoanelor cu risc cardiovascular scăzut şi mult mai frecvent, anual chiar, în cazul celor cu risc cardiovascular foarte înalt, orice bărbat cu vârsta de peste 40 de ani şi orice femeie cu vârsta de peste 50 de ani ar trebui să se programeze la o consultaţie de cardiologie de rutină. În cazul pacienţilor cu risc cardiovascular foarte înalt şi cu antecedente familiale de deces de cauza cardiovasculară la vârstă tânără, li se recomandă consultaţia cardiologică de rutină anual.
Riscul la femei este mai mare postmenopauză.
Recomandarea de a merge la cardiolog cu o anumită frecvenţă ar trebui să vină, de asemenea, şi în urma rezultatelor analizelor uzuale de laborator dacă se depistează un nivel al colesterolului ridicat, diabet zaharat sau boală renală cronică.
Consultaţia constă într-o discuţie medic-pacient despre istoricul personal şi antecedentele familiale de boli cardiovasculare, o descriere a eventualelor simptome şi semne, un examen clinic complet şi un EKG. În cazul în care se suspicionează o afecţiune cardiacă pe baza celor menţionate anterior consultaţia cardiologică este bine să fie completată cu o ecocardiografie, investigaţie ce presupune vizualizarea imagistică a muşchiului inimii, a valvelor cardiace şi a marilor vase ce pleacă din cord, permiţând evaluarea funcţiei de pompă a inimii, a competenţei valvelor cardiace şi evidenţierea oricărei anomalii funcţionale sau structurale a cordului.
În situaţia în care în urma acestor investigaţii de rutină se constată anomalii, poate fi nevoie de investigaţii suplimentare precum coronarografia care poate „vedea” vasele de sânge care iriga cordul precum şi îngustări ale acestora care pot pune viaţa în pericol.
Ceea ce recomandăm tuturor oamenilor, indiferent dacă au manifestat sau nu simptome ale afecţiunilor cardiovasculare, este să includă, PREVENTIV, investigaţiile cardiologice în rutina lor!
Cu drag,
Dr. Corina Matei, medic specialist Cardiologie
Se încarcă comentariile...
