Marile întrebări și câteva predicții pentru 2023

Se spune că este foarte greu să faci predicții, în special despre viitor. Dar la fel cum un meci de fotbal este mai captivant când ai pus pariu pe rezultat, așa și trecerea în revistă a marilor întrebări ale momentului e mai memorabilă când spui public la ce te aștepți.

FOTO Shutterstock

Șocul inițial al războiului din Ucraina se transformă într-o realitate cu care trăim. Imagini și brutalitate demne de scene din Războaiele Mondiale au devenit o știre aproape zilnică, dar impactul uman este greu de înțeles din postări pe Internet deși are loc lângă noi, la câteva ore cu mașina de la granița României. Asistăm la un război care nu pare că se va termina curând. 

Într-un eseu de opinie publicat recent, Condoleezza Rice și Robert Gates, foști Secretar de Stat și al Apărării SUA, concluzionează că Rusia vede trecerea timpul ca fiind în avantajul său, mizând pe erodarea unității Europei și Americii. Opt ani au separat ocuparea Crimeei de începutul acestui conflict, deci răbdarea nu pare că îi lipsește lui Vladimir Putin. Ucrainienii cred și ei că timpul e de partea lor și resping pentru moment posibilitatea unui armistițiu, lucru care ar oferi Moscovei șansa să respire și să se pregătească pentru un atac mai amplu. Așadar, războiul continuă. 

Înarmarea Ucrainei rămâne cea mai bună opțiune dintre cele posibile, însă riscul ca războiul să se extindă în alte state este mereu prezent. România este vulnerabilă din această perspectivă cel puțin scenariului unei greșeli militare, ce ar putea cauza distrugeri sau victime pe teritoriul național, similar cu incidentul rachetei căzute în Polonia soldată cu moartea a 2 cetățeni.

Posibilitatea unui conflict este prezentă și la cealaltă frontieră, unde tensiunea dintre Serbia și Kosovo riscă să redeschidă un conflict mai amplu în Balcani. Riscul războiului nu se află numai la granițele țării noastre. În Orientul Mijlociu tensiunile sunt în creștere între Iran, care face eforturi majore pentru a deveni o putere nucleară, și Arabia Saudită și Israel, care sunt pregătite să prevină acest lucru. În același timp, lecțiile Ucrainei sunt urmărite cu atenție din ambele părți ale strâmtorii Taiwan. 

Pe de o parte, China înțelege că o eventuală invazie asupra insulei, pe care o dorește reunificată, trebuie să fie masivă și decisivă ca să evite situația Rusiei din prezent. Pe de altă parte, Taiwanul face pregătiri ample ca să devină cât mai greu de invadat, inclusiv prin crearea unei rețele proprii de comunicare prin satelit inspirată de Starlink-ul lui Elon Musk, esențial astăzi în Ucraina.  

Întrebarea este cine și în ce fel va apăra Taiwanul în cazul unei invazii. Există experți care propun un NATO al Asiei, prin cooperarea Japoniei, Australiei, și Indiei. O astfel de alianță alături de SUA ar putea echilibra balanța puterii în regiunea Indo-Pacificului, cea mai populată zonă a planetei, care probabil va rămâne și printre cele mai dinamice economic și importante strategic. Dar tocmai aceste propuneri ar putea face China să lanseze un atac, văzând că șansele de reușită scad cu cât așteaptă mai mult. 

Președintele Biden a declarat în mai multe ocazii că America va apăra Taiwanul (deși, oficial, poziția SUA este ambiguă pe această temă). Lucru prin care înțelegem nu numai un ajutor indirect cum este cazul Ucrainei, ci Americani angajați în luptă. Un raport recent al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale concluzionează că o invazie Chineză ar putea fi respinsă, dar cu un cost imens: bazele aeriene ale Japoniei sunt cruciale (și ținte sigure de atac), rezistența Taiwaneză trebuie să fie masivă, ca a Ucrainei, și chiar și așa, Statele Unite ar pierde două portavioane, între 10 și 20 de nave de luptă, și mii de soldați. Toate astea în scenariul în care nu se folosesc arme nucleare. 

În final, cred că în 2023 vom asista la continuarea temelor majore ale anului trecut, cu puține perspective de rezolvare. Pericolul extinderii conflictului la nivel global rămâne prezent și poate porni din Indo-Pacific, Orientul Mijlociu, sau chiar din Europa, însă îmi este greu să cred că vreun stat își dorește asta sau crede că poate ieși învingător dintr-un război nuclear. Așadar, lucrurile continuă ca până acum. 

Las mai jos câteva predicții pentru acest an și vă încurajez și pe dvs. să postați propria listă în comentariile acestui articol, iar pe 31 Decembrie revenim cu toții să comparăm cine a avut dreptate și în ce măsură. 

Notă: Folosesc o scară de la 1% (extrem de puțin probabil) la 99% (practic sigur) pentru a evalua poziția mea pentru fiecare afirmație de mai jos.

• Vladimir Putin rămâne președintele Federației Ruse. 80%

• O bombă nucleară va fi folosită ofensiv în conflictul din Ucraina. 5%

• Războiul din Ucraina se încheie (mai puțin de 10 victime înregistrate zilnic și cele două state anunță public finalul conflictului). 15%

• Rusia controlează orașul Sevastopol din Crimeea. 75%

• Se poate circula pe Podul Crimeei peste strâmtoarea Kerci. 70%

• China lansează un atac masiv asupra Taiwanului. 20%

• Cel puțin un stat nou se alătura oficial NATO. 80%

• Cel puțin un stat NATO invocă Articolul 5. 20%

• Niciun stat nu intră sau iese din UE. 90%

• Bonus: România este acceptată în Spațiul Schengen. 70%