Mâine va fi beatificat Papa Ioan Paul I, „Papa celor 33 de zile” a cărui moarte alimentează și acum teoria conspirației: a fost oare asasinat?

Ultimul din lista atât de lungă a „papilor italieni”, ales în august 1978, a avut o prezență dintre cele mai scurte (unii spun complet neașteptat de scurtă) de doar 33 de zile și șase ore în fruntea Bisericii Catolice pe care dorise s-o reformeze. Oficial, s-a spus că un infarct a fost cauza morții, dar decizia cardinalilor cu funcții importante în Vatican de a nu permite autopsia a declanșat un val de ipoteze dintre cele mai ciudate și persistente și care, foarte rapid s-au cristalizat într-o teorie care afirmă că a fost vorba despre un asasinat.

Papa Francis, rugăciune în fața mop fața mormântului Papei Ioan Paul I

Teorie atât de persistentă încât a revenit periodic în articole de presă și cărți pe acest subiect, pro sau contra, și oricum este discutată iarăși intens acum deoarece, mâine Papa Francis a decis beatificarea predecesorului său. Nu este deloc o surpriză, decizia fusese anunțată încă din luna octombrie a anului trecut așa cum se spunea într-un comunicat al Vaticanului: „în cursul audienței acordate cardinalului Marcello Semeraro, prefectul „Congregației pentru cauza sfinților”, papa a autorizat promulgarea decretelor privind miracolul atribuit intervenției venerabilului slujitor al Domnului, Ioan Paul I-ul”.

În principiu, asta ar trebui să fie mai mult decât suficient pentru a înțelege că poziția Bisericii este neschimbată și că, de acum înainte, a vorbi despre teoria asasinatului echivalează cu un păcat grav. Și totuși, nimeni nu pare să se oprească în a discuta misterul absolut total care înconjoară acest deces, iar speranța de acum a celor de la Vatican este că  „beatificarea depășește știrile false privind moartea sa”, acesta fiind chiar titlul unui articol explicativ și solemn transmis de cei de la Vatican News. Mai mult chiar, în aceeași linie dar cu ceva mai multă urgență, cei de la RNS Religion News Service care publică un alt text intitulat  „sprijinitorii beatificării spun să ne gândim la viața Papei Ioan Paul I-ul și nu la moartea să”.

Nu ajunge însă pentru a reduce la tăcere teoriile conspiraționiste. Le puteți citi aici, toate rezumate într-un articol foarte bine documentat în care autorul, David Yallop, afirmă fără nici un fel de ezitare că deține și dă publicității probele care dovedesc că „Papa a fost asasinat”. Iar acuzația pleacă de la un fapt cert (printre puținele), anume că a existat decizia cel puțin curioasă de a nu se efectua nici un fel de autopsie și că, și mai de neînțeles, nu a fost admisă nici înlăturarea organelor interne pentru îmbălsămare și nici păstrarea măcar a unei picături de sânge care să fie trimisă la un laborator, asta în contextul în care deja circulau zvonuri despre otrăvirea Papei.

Teoria complotului

Cea mai gravă dintre acuzații, recurentă în absolut toate variantele teoriei complotului, este reluată de ancheta unui ziarist, David Yallop, care spune că principalul vinovat ar fi Luciano Gelli, maestrul venerabil al Lojii masonice P2  din care făcau parte numeroși oameni de afaceri, bancheri, printre aceștia numărându-se Monbseniorul Paul Marcinkus, Președintele Băncii Vaticanului. Alături de ei, în enumerarea făcută de Yallop , mai sunt:

 - Michele Sindona, bancher al Mafiei, numit de Papa Paul al VI-lea consilier al Vaticanului și, membru în P2 dar și Roberto Calvi, Președintele Băncii Ambrosiano, despre care s-a afurmat că a avut interese profunde în marile activități ale Băncii Vaticanului, numit de mulți „bancherul lui Dumnezeu” și care a fost asasinat la Londra în 1982

- John Patrick, cardinal de Chicago, anchetat pentru probleme legate de gestiunea financiară

- cardianlul Jean-Marie Villot, personaj central în toate evenimentele care au avut loc la Vatican imediat după descoperirea corpului neînsuflețit al Papei, cel care a luat toate deciziile carcacterizate de teoriile conspirației ca fiind extrem de ciudate și de neînțeles. În fine, aceste teorii ale conspirației ar fi fost parțial confirmate de mărturia lui Vincenzo Calcara (membru al Cosa Nostra și care a trecut de partea justiției)  făcută în fața lui Borsellino și publicată în 2008: a spus că exista un grup de patru cardinali (Villot, Macchi, Benelli și un anume „Gianvio”) care ar fi fost în contact direct cu Antonio Albano care l-ar fi folosit pe Marcink în misiunea de asasinare a Papei pe care-l acuzau de a vrea să dea 90% din bogățiile Bisericii către scopuri umanitare, construcția de biserici, școli și spitale. Toate variantele teoriei complotului sunt cosemnate, chiar riguros de exact, în articolul pe această temă din Wikipedia.

Nu există dovezi certe, nu există absolut niciun fel de document oficial care să susțină tezele conspiraționiste. Singurul lucru cert este că Papa Ioan Paul I-ul a deschis o cale pe care aveau să meargă doi dintre iluștrii săi succesori: Ioan Paul al II-lea și Papa Francis. A reamintit Bisericii Catolice că are obligația esențială să răspundă și să aline durerea din lume și a cerut în multiple rânduri ca deviza Bisericii să redevină Humilitas, umilința creștină, acuzând în termeni duri lipsa de preocupare pentru sărăcia care domnește în țările din Sud . Pentru asta, mulți l-au acuzat de tendințe socialiste, mai ales că evocase dreptul salariaților de a fi plătiți la justa valoare a muncii lor, context în care a pomenit de nevoia de redistribuire a bogățiilor deținute de Biserică.

De partea cealaltă, opunându-se total teoriei complotului, o lungă listă de autori își publică punctele de vedere, poate cel mai interesant dintre ele fiind cel rezultat din ancheta făcută de ziarista italiană Stefania Falasca, îl regăsiți în cartea sa intitulată Papa Luciani. Cronica di una morte.

Pentru istorie, mâine, Biserica a decis beatificarea lui Albino Lucian, Papa Ioan Paul I-ul, „testamentul său spiritual fiind umilința”, cum spunea succesorul său Papa Benedict al XVI-lea. Există însă și o ultimă poveste, aceasta adevărată și teribilă așa cum este o premoniție care se îndeplinește. Imediat după ce a fost ales de Colegiul Cardinalilor, primul lucru pe care l-a spus noul Papă în discursul său de acceptare a fost „Tempesta magna est super me” (deasupra mea e o cumplită furtună”). Așa a și fost. Acum, prin beatificare, poate se desfac norii și vom vedea vreodată care a fost adevărul.