Mâine, dacă vor putea, miniștrii de externe din UE vor încerca să formuleze un mesaj unanim în relația cu China

La reuniunea de sâmbătă de la Bruxelles va participa, probabil, și ministrul nostru de externe care, posibil, cu mandat de la cineva, posibil să exprime ceea ce va fi înțeles ca fiind linia de conduită și angajamentul pe următoarea perioadă a noului viitor guvern condus de dl. Ciolacu.

Din această cauză, prima întrebare la care, tradițional, nu va exista un răspuns deoarece nu interesează pe nimeni, este dacă chiar va exista un mandat semnat pe vechea linie de comandă sau de cea nouă, dacă va fi și o aprobare după consultarea Parlamentului, lucru care, teoretic, ar fi important nu numai deoarece așa se zice în cărțile americane atât de frumoase despre democrație, ci și pentru că această reuniune europeană este ultima în acest format înainte miniștrii de externe din BRICS se vor întâlni la începutul lunii iunie pentru a discuta despre agenda viitorului Summit din august și, implicit, ce țări vor fi alese pentru a se alătura organizației din lista celor 19 despre care s-a spus că și-au exprimat dorința de a intra în organizație.

Dificilă, chiar extrem d dificilă poziție a UE, prinsă la mijloc între angajamentele ideologice ferme din spațiul euro-atlantic și din cooperarea extinsă cu NATO și temerile unor dintre marii actori economici europeni care deja au investiții majore în China. Și care, în cazul în care BRICS se va extinde într-un mod așa de spectaculos, nu ar vrea nicidecum să piardă  șansa realizării d acorduri de cooperare și, d ce nu, de relocare a unora dintre industriile producătoare în noile spații care nu vor întârzia să-și creeze propriile sisteme de cooperare și într-ajutorare și din actualele reguli impuse FMI, Banca Mondială sau Organizația Mondială a Comerțului. Se uită aceste țări, cu foarte mare atenție, la seturile de date publicate foarte recent de Comisia Europeană și care demonstrează importanța, cl puțin la nivelul anului trecut, a relațiilor comerciale cu China.

În 2022, spune analiza respectivă, EU a importat produse de înaltă tehnologie în valoare de 482 miliarde Euro din țări non-UE (în creștere cu 22% față d nivelul din 2021), iar exportul către aceste țări a atins nivelul de 446 miliarde Euro (creștere cu 16% față de 20121).  Peste jumătate din importurile de produse de înaltă tehnologie au provenit din China (38% cu valoare de 182 miliarde Euro) în comparație cu ce s-a importat din SUA în aceeași categorie de produse, doar 19% din totalul importurilor, reprezentând o valoare de 91 miliarde Euro. Iată statistica în grafic:

Iată și situația exporturilor UE de acest tip de produse care, anul trecut, au fost trimise în primul rând în SUA (26% din exporturi în valoare de 118 miliarde Euro), apoi China cu 12 % către care s-au dirijat 12% din exporturi în valoare de 53 miliard Euro.

Totul, spune Comisia Europeană, în contextul schimbărilor dramatice provocate de epidemia de Covid-19. Iată rezultatele:

Ar trebui să ne intereseze? Cred că da, însă să vedem ce părere vor avea, dacă se va întâmpla asta, și politicienii noștri și cum se gândește Rotativa și efectele sale, deocamdată incerte în atât de multe domenii. Desigur, România are acum o economie mult prea mică și dependentă pentru a-și permite multe inițiative externe fără aprobarea americanilor și se poate doar gândi cu nostalgie la ce fac, unilateral, actorii europeni care și-au construit un tip de abordare flexibilă care să poată răspunde viitoarelor situații tensionate care deja se conturează deja la orizont.

Deocamdată, în acest domeniu, suntem în așteptarea deciziilor ce vor fi luate în sprijinirea totală sau parțială a pachetului 11 de sancțiuni la adresa Rusiei care, pentru prima oară, ar implica și opt companii comerciale chineze acuzate de a facilita aprovizionarea Rusiei cu materiale strategice. China replicat violent și a promis că, într-o asemenea situație, va replica cu măsuri pentru a-și apăra interesele naționale. Ce poate însemna asta? Poate, spun unele surse, închiderea treptată a pieței chineze pentru exportul către Europa de produse de înaltă tehnologie, totul începând în paralel cu anunțul începerii producției de automobile electrice ieftine dar dotate cu baterii performante, ceea ce reprezintă o amenințare directă pentru toți producătorii tradiționali din industria de profil.

Sigur că UE va dori să adopte un ton decis „dar fără să fie confrontațional”, spun sursele diplomatic. Interesant, numai că, așteptând unitatea verbală promisă, țările care pot să-și permită să joace, o și fac, fără niciun fel de probleme. Uitați un exemplu cu înaltă valoare politică și practică.

Guvernul german a confirmat oficial că va aproba preluarea de către o companie chineză a unui pachet de acțiuni în cazul portului din Hamburg, asta după ce terminalul fusese declarat drept infrastructură critică.  În luna octombrie anul trecut, guvernul german a aprobat intenția companiei maritime chineze COSCO, gigant mondial în domeniu, să achiziționeze un maximum 24,9% din acțiunile terminalului de containere Tollerort din Hamburg. Au apărut imediat discuții aprinse, naționale și la Bruxelles, privind vânzarea respectivă, dar cancelarul Scholz a rezistat pe poziții. Astfel, se confirmă statutul Chinei care, în ultimii șapte ani, este principalul partener al Germaniei, cu aproximativ 320 miliarde valoare a schimburilo comerciale în 2022, în creștere cu 21% față de 2021.

Cam așa stăm cu lupta la baionetă împotriva imperialismului chinez. Adică să-i critică, să-i condamnăm dar până la bani. Atunci, cum spune o înțelepciune străveche, fiecare joacă cum știe mai bine, încercând însă să rămână ideologic cât mai corect în vorbe. Vă sună ceva cunoscut? Dacă da. Atunci să știți că aveți dreptate.