Mai important decât cazul Geoană: ne scapă Germania de ameninţarea bancară?

Se pare că de ce ne este frică nu scăpăm. Marile bănci ar putea să recurgă la o restrângere semnificativă a expunerii în statele Europei Centrale şi de Est.

Riscurile de natură financiară şi economică le găsiţi expuse AICI.

Dincolo de toate acestea, ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare în acest moment poate avea consecinţe majore asupra viitorului construcţiei europene.
Înaintea Consiliului European din 26-27 octombrie, România a cerut garanţii partenerilor europeni că băncile-mamă din zona euro nu se vor refinanţa pe seama filialelor din statele membre mai sărace, aflate în afara eurozonei. Demersul a fost susţinut de mai mulţi parteneri din regiune, care împărtăşeau temerile Bucureştiului. O înăsprire fără precedent a creditării ar compromite şansele de creştere ale "Noii Europe". Garanţiile politice solicitate au fost obţinute la acel Consiliu European. Lucrurile păreau în regulă.

Dar deteriorarea situaţiei din Grecia, după anunţul fostului premier Papandreu privind referendumul şi apoi acutizarea problemei italiene au pus din nou în discuţie soliditatea acestor garanţii.

Acesta a fost motivul pentru care, la conferinţa de presă comună prilejuită de întâlnirea la vârf germano-română de la Berlin, din 10 noiembrie, i-am întrebat pe cancelarul Merkel şi pe preşedintele Băsescu dacă garanţiile din octombrie mai stau în picioare, dată fiind agravarea situaţiei.
Răspunsul a fost din nou pozitiv. Mai mult, cancelarul Merkel a promis chiar că va interveni în caz că va observa pericole. La rândul său, preşedintele român a făcut apel la solidaritatea europeană şi s-a declarat încrezător că partenerii "nu-şi vor crea surprize" unii altora.

Puteţi reciti AICI relatarea de la Berlin.

S-ar spune că a venit momentul ca Berlinul să intervină. Şi nu neapărat de dragul României, cât al proiectului său pentru Europa. Potrivit informaţiilor valabile acum, provenite din surse europene, România, Polonia şi probabil şi celelalte state membre din Europa Centrală şi de Est vor susţine poziţia germană privind o modificare limitată a Tratatului European, în vederea întăririi guvernanţei economice a Uniunii. Aceasta se va întâmpla la viitorul Consiliu European, din 9 decembrie. Un Consiliu "istoric", se spune, dar câte Consilii nu au fost "istorice" în ultima vreme?

Ei bine, ceea ce se întâmplă acum în lumea bancară nu este de natură să crească entuziasmul pentru "Europa federală" nici în România, nici în Polonia, nici în Bulgaria. Ce să mai spunem despre Cehia şi Ungaria, unde elitele politice sunt în mult mai mare măsură eurosceptice. La ce bun garanţiile date de Consiliul European, câtă vreme acestea nu sunt aplicabile?

Adevărat este că nici Germaniei nu-I este uşor să se implice în acest moment. Berlinul se află deja în mijlocul unor discuţii contradictorii cu partenerii din zona euro, pe marginea rolului ce urmează a fi conferit Băncii Centrale Europene în abordarea crizei datoriilor dar şi în ceea ce priveşte emiterea obligaţiunilor europene. Mai mult, criza de încredere instalată pe pieţele financiare începe să afecteze şi Germania, care întâmpină pentru prima dată dificultăţi la plasarea obligaţiunilor sale. Şi apoi, nu se ştie care pot fi până la urmă pârghiile de acţiune ale politicienilor la adresa bancherilor.

Ca pentru toată lumea, şi pentru Germania şi celelalte state ale eurozonei, cămaşa este mai aproape decât haina, iar dacă salvarea propriilor bănci nu se va putea face decât pe seama celor mai săraci dinspre est, atunci preţul va trebui plătit - la fel de adevărat este că o degringoladă în eurozonă îi va afecta pe toţi cei 27, indiferent de apartenenţa lor sau nu la moneda unică.

Dar dacă garanţiile date de Consiliul European se vor dovedi doar simple vorbe, încrederea "Noii Europe" în faţa proiectului federal ar putea să se clatine serios. Şi nici aceasta nu ar fi în interesul Germaniei.

Ovidiu Nahoi este senior editor la "Adevărul"