Lacul Balaton nu se mută în Transilvania, nici Chişinău în România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Îmi este dor de Stan şi Bran. Fie Stan budapestan şi Bran de la castelul...Bran. Pentru că de la ei am învăţat că orice păruială are un final fericit. Adică publicul nu pleacă trist, marcat de o tragedie. Stan oricum nu are muşchi. La el contează inspiraţia. De moment. La Bran, naivitatea şi muşchii mioritici. Unul fără altul, nu au haz. Împreună ne ţin cu ochii pe micul ecran. Chiar dacă azi au alte nume...

Gata? 

V-aţi răcorit?

Replica preşedintelui României, la teribilismul analfabetului politic, din Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună/Jobbik Magyarországért Mozgalom a generat liniştirea spiritelor?

Ştiu.

Sunt întrebări retorice.

Privesc amuzat perindarea, pe micul ecran, a politicienilor autohtoni, interesaţi de un loc în fotoliile asigurate de alegerile după viitoarele campanii electorale.

Aceeaşi frizură. 

Acelaşi limbaj.

Chipuri obosite de... propriile monologuri.

Dar alt subiect!

Pe preşedintele în funcţie îl înţeleg.

A rămas, cel puţin acum, singura voce care mai contează pe partea dreaptă a corului politicienilor români.

Involuntar a făcut şi gluma că România va deveni lidera a...ce?

Asta merge pentru membrii pedele şi alte formaţiuni palide, anemice, rupte ştim toţi cum, din partidul ce l-a sprijinit pe oficialul de la Cotroceni.

Dar nu şi la Bratislava!

Slovacia, stat ignorat de presa politizată dâmboviţeană, nu are nevoie de sprijinul vreunui lider de la Bucureşti!

Ştiţi de ce?

Are special construit un canal, oficial de irigaţii, dar ridicat la câţiva metri înălţime faţă de nivelul câmpului.

Cetăţenii din jur ştiu, iar asta se cunoaşte şi la Budapesta, că dacă vreun... honved, fie cu costum civil sau cel tradiţional, bate câmpii, deloc cu graţie, ameninţând practic armonia societăţii slovace şi integritatea teritorială a acestei mici şi mândre naţiuni europene, o simplă explozie, pe malul drept, al canalului artificial - unde am fost, nota bene, şi am primit detaliile adecvate - ar genera un val de apă, disuasiv, respectiv descurajator, până în capitala ungară.

Este o armă naturală.

Reală.

Cât despre retorica ministrului apărării naţionale, monsieur Duşa, era bună la consiliul, eminamente politic, al apropiaţilor domniilor sale.

Domnia sa oricum habar nu are, ca orice civil neinstruit, paraşutat politic, în ograda armatei, că doar zece ore ar fi suficiente pentru ca forţa expediţionară românească, profesionistă 100%, cea călită în teatrele de operaţiuni militare, din ultimii 12 ani, prost finanţată de parlamentarii ţării, inclusiv ai pesedeului şi peneleului, nu doar ai pedeleului, să poposească, pentru o duioasă fotografie de... familie, în faţa clădirii unde a mai fost cândva aninată opinca românească.

Păi credea cineva că demnitatea naţională primeşte tonul la muzică la Cotroceni şi în cabinetul miniştrilor aerieni ai apărării?!

Sigur.

Fotografia de familie va fi făcută doar individual, de militarii români, plecaţi în concedii, în europeana ţară Ungaria, cu familiile, ca simpli turişti.

Nu va fi nicio confruntare militară. 

                                                                                                    *****

Concomitent m-a lămurit şeful statului şi cu Basarabia.

Adică rusofonii nu vor reunirea cu România.

Ce noutate! 

Adică, Bran ar fi la Chişinău Vladimir Voronin, liderul etern al comuniştilor nemuritori, din republica stalinskaya de peste Prut şi Stan ar fi Iurie leancă, apărător, cu mandat scris de la Vladimir Filat, al voievodatului Moldav. 

Vivat! Crescat! Floreat!

Că doar în 1812, apoi în 1940, prin referendumuri derulate democratic, nu prin forţa armelor, a fost ocupat samavolnic, de cizmele ţariste, apoi sovietice, teritoriul dintre Prut şi Nistru.

Tâmpiţi mai suntem!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite