La Evaluarea Naţională n-au fost înscrişi 17.000 de elevi înmatriculaţi în clasa a VIII-a

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Se repetă situaţia de la Bacaluareat. De data aceasta, elevii înmatriculaţi în clasa a VIII-a sunt înscrişi automat de către secretariatele şcolilor gimnaziale, fără vreo cerere din partea elevilor. Erau înmatriculaţi în clasa a VIII-a 172.900 de elevi, şi au fost înscrişi la examenul de Evaluare Naţională 155.800 de elevi. Unde este diferenţa de 17.100 elevi? De ce n-au fost înscrişi la examen?

Greu de răspuns la o astfel de întrebare, pentru că ministerul Educaţiei, la fel ca la Bacalaureat, nu explică motivele pentru care 17.100 elevi n-au fost înscrişi la Evaluarea Naţională. Oare de ce nu explică? Ce vrea să ascundă?

Să avem 17.100 corigenţi şi repetenţi?

Ar însemna 10% dintre elevii existenţi în clasa a VIII-a. Ştiind „mărinimia” profesorilor români, mai ales la gimnaziu, nu cred că aceştia ar fi blocat „accesul” în carieră al elevilor lor, după ce i-au adus, an de an, până în clasa a VIII-a. 

Explicaţia pare să fie altă parte. Profesorii n-au avut cui să încheie mediile, pentru că elevii părăsiseră de mult şcoala. Adică erau „elevi virtuali”, un concept care tinde să caracterizeze viaţa şcolară, concept introdus de Ecaterina Andronescu.

Şi încă nu e totul. Să vedem şi câţi elevi se prezintă efectiv la examenele care încep azi, 14 iunie.

În 2021, situaţia s-a prezentat astfel:

Elevi înmatriculaţi în clasa a VIII-a: 147.650. Elevi înscrişi la examen: 131.177. Elevi prezentaţi la examen: 123. 122

Trecem peste faptul că există o diferenţă prea mare între elevii înmatriculaţi în clasa a VIII-a în 2021, faţă de cei înscrişi în 2022. Să fie de vină evidenţele ministerului Educaţiei?

Dar observăm că şi dintre cei înscrişi automat la examen s-au prezentat la susţinerea probelor cu 8.000 mai puţini. Vom vedea anul acesta care va fi situaţia.

Rămâne memorabilia analiza dnei Ecaterina Andronescu:

„În 2019 m-am trezit că aveam înscrişi în clasa VIII-a 186.000 de elevi şi au intrat în examenul de Evaluare Naţională 146.000. 40.000 de copii erau înscrişi virtual, să zic erau virtuali, pentru că finanţarea e per capita, ca urmare oricărui director de şcoală îi convine să aibă înregistraţi mai mulţi elevi decât sunt în ei în realitatea lor pentru că primeşte un buget mai mare”.

Dat fiind că dna Andronescu cunoaşte foarte bine sistemul de educaţie din România, nu avem motive să-i punem la îndoială afirmaţiile.

Motivaţiile elevilor şi părinţilor

Acestea sunt lucrurile cele mai grave. Într-o recentă ştire, un bătrân a fost întrebat de reporter dacă ştie să scrie şi să citeasc. Omul a răspuns că nu, la ce-i trebuie şcoală, că nu se câştigă bani în urma frecventării şcolii. La întrebarea dacă copiii lui au şcoală, rspunsul a fost nu. Copiii lui lucrează în străinătate pe bani frumoşi.

Aici găsim explicaţia abandonului şcolar masiv, care nu este doar 16% cât spun autorităţile, ci probabil dublu, 32%, dacă ţinem cont şi de „elevii virtuali”.

Tinerii şi părinţii lor găsesc ca motivaţie a faptului că nu urmează şcoala un adevăr simplu. Şcoala nu-i ajută să intre în piaţa muncii într-o muncă bine plătită. Ce învaţă la şcoala nu are legătură cu piaţa muncii. Ba am auzit şi voci „academice” care spuneau că nu e datoria şcolii să pregătească elevi pentru piaţa muncii. Dar cui revine această datorie?

Pe de altă parte, şcoala nu este un mediu atractiv de învăţare, datorită curriculumului vechi, greoi, teoretic, fără legătură cu provocările la care trebuie să răspundă societatea astăzi. O şcoală nu este bună sau rea în sine. Este bună dacă răspunde cerinţelor, nevoilor societăţii la o anumită etapă a evoluţiei sale. Ori şcoala actuală funcţionează după planuri cadru şi programe şcolare vechi de 50 de ani.

Cum majoritatea elevilor au rude sau cunoştinţe care lucrează în ţări occidentale, tentaţia de a obţine 2000-2500 de euro pe lună la 15-16 ani este foarte mare. Mai ales când şcoala românească nu le oferă o alternativă viabilă, cu perspectiva de a obţine aceiaşi bani după terminarea şcolii.

Cei care nu au astfel de relaţii, se duc la munca necalificată, eventual in agricultura de subzistenţă, alături de părinţi. Care părinţi nu inteleg nici ei de ce sa cheltuie bani cu şcoala copiilor daca tot nu-i ajută să intre în piaţa muncii.

Aceasta este explicaţia pentru care elevii abandonează şcoala şi/sau nu se prezintă la examene.

Ce se va întâmpla cu planurile de şcolarizare în anul şcolar următor?

Există o HG care stabileşte planurile de şcolarizare pentru anul şcolar 2022-2023 astfel:

130.600 de locuri la clasa a IX-a (învăţământ cu frecvenţă zi) la nivel naţional

11.000 de locuri pentru clasa a IX-a, învăţământ cu frecvenţă seral şi frecvenţă redusă

60.000 de locuri învăţământul profesional.

În total 202.600 locuri, pentru care s-au făcut normele didactice şi încadrările.

În condiţiile în care aveam înscrişi în clasa a VIII-a 172.900 elevi, au fost înscrişi la examenul de Evaluare Naţională 155.500, şi se vor prezenta în jur de 145.000 de elevi. Câţi vor lua examenul, vom vedea.

De neînţeles calculele ministerului Educaţiei, cum la 172.900 de elevi propune un plan de şcolarizare de 202.600 de locuri. Probabil pentru a asigura normele didactice tuturor profesorilor, să nu-şi pună în cap sindicatele.

Şi ce se va întâmpla la toamnă? Ce s-a întâmplat şi în anii trecuţi. Ca prin miracol, toţi profesorii vor avea norme didactice, indiferent câţi elevi continuă şcoala. Cu ce minuni se întâmpla acest lucru, greu de spus. Ar trebui să ne spună ministrul Educaţiei. Dar nu ne va spune.

Cel mai probabil, tot şcoala profesională va fi cea văduvită de elevi. Iar economia noastră suferă de lipsa meseriaşilor pe care îi aduce din ţări asiatice. Problema există de foarte mulţi ani, dar nimeni nu-i găseşte rezolvarea.

Toate cifrele prezentate ilustrează calitatea şcolii de azi. Pe care şi ministrul Cîmpeanu o vede într-un punct de minim. Dar nu face nimic, de trei ani, să-i schimbe cursul.

Conducerea ţării şi a Educaţiei ignoră toate aceste cifre şi explicaţii şi duce şcoala, an de an, pe acelaşi drum înfundat. N-am văzut nici în proiectul România Educată soluţii la aceste probleme pe care le ridică viaţa şcolară de azi.

Un comentariu

am scris de zeci de ori despre faptul că problema mare a societăţii româneşti, respectiv a învăţământului, este faptul că totul este organizat ca să fie fericit profesorul, nu elevul sau societatea. Nu interesează pe nimeni ce se întâmplă cu aceşti copii/tineri, ce vor face ei după absolvire, dacă se poate numi absolvire să părăseşti şcoala după 4-5 ani de zile. Totul ca profesorii să nu se supere. Am vorbit cu primari, care spun că nu poţi desfiinţa un liceu unde NIMENI nu ia bacul pentru că acolo sunt sute de votanţi, care se vor supăra. Poate ne explică dl ministru de ce se ţine în viaţă un asemenea liceu.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite