Klaus Iohannis şi Republica Moldova. Un nou început?

Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, s-a aflat la Chişinău pe 24 şi 25 februarie. FOTO: manafu.ro

Noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a făcut o vizită la Chişinău în zilele de 24 şi 25 februarie. Nu a fost prima vizită oficială a preşedintelui ales al României peste hotare, deoarece aceasta a fost amânată în ianuarie pe fondul intenselor negocieri de la Chişinău, pe marginea formării noului guvern.

Astfel, preşedintele Iohannis nu a repetat parcursul predecesorului său, Traian Băsescu, cel care efectuase prima lui vizită oficială dincolo de hotarele actuale ale României la Chişinău, în 2005. Mai important decât ordinea vizitelor este mesajul cu care Iohannis a venit la Chişinău.

Acesta din urmă s-a dovedit a fi unul de încurajare a cooperării reciproce, conţinând şi subiectul luptei cu corupţia. O luptă în care Bucureştiul, graţie instituţiilor precum Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA), excelează de mai mulţi ani. O luptă pe care Chişinăul, scufundat în mrejele corupţiei generalizate din Republica Moldova, nu pare pregătit să o conceapă şi să o poarte.

În calitate de cetăţean al României, dar şi al Republicii Moldova, îngrijorarea pe care o am în legătură cu atitudinea preşedintelui Iohannis faţă de teritoriul de la est de Prut şi politicile Statului Român faţă de acesta în următorii ani se leagă de un potenţial regres al presiunii Bucureştiului pe politicienii de la Chişinău şi societatea din Basarabia, în vederea apropierii acesteia de România şi Uniunea Europeană. În ultimii zece ani, am fost martorii unei creşteri în importanţă şi intensitate a ponderii Republicii Moldova în discursul public şi preocupările clasei politice de la Bucureşti, mai ales după schimbarea de regim de la Chişinău, în 2009. Ar fi trist dacă următorii cinci ani vor marca un regres în această privinţă.

Înainte de alegerea lui Klaus Iohannis în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România, în noiembrie, un prieten îmi spunea că în timpul mandatului acestuia (unica opţiune pentru noi era că dumnealui va deveni preşedinte) relaţiile Republicii Moldova cu România vor fi abordate de o manieră similară celei din timpul mandatului preşedintelui Emil Constantinescu. Adică, la un nivel minim. Sper că nu va fi cazul, însă pentru a convinge şi a se ridica la înălţimea susţinerii de peste 70 la sută de care Iohannis a beneficiat în turul II, la secţiile din Republica Moldova, instituţia prezidenţială a României trebuie să întreprindă paşi decisivi în următoarea perioadă. Proiectele bilaterale în derulare trebuie continuate, mai ales cele care se referă la asigurarea independenţei energetice a Republicii Moldova, şi trebuie gândite alte proiecte noi, care să transforme România în partenerul dominant al Chişinăului.

De asemenea, retorica preşedintelui Iohannis trebuie să fie, dacă e cazul, dură şi necruţătoare cu clasa politică de la Chişinău. Măcar în maniera în care a procedat în acest sens fostul preşedinte, Traian Băsescu. Preşedintele României are toate justificările pentru a se erija într-un reprezentant şi un protector al basarabenilor. Atât motivele istorice, cât şi cele pragmatice sunt de partea României: numărul crescând de cetăţeni ai României care locuiesc în Republica Moldova oferă Statului Român atât motivaţia necesară, cât şi responsabilitatea pentru destinul acestui teritoriu. Primul reprezentant al României în ordinea importanţei, preşedintele Iohannis, trebuie să fie conştient de acest lucru, pentru a putea influenţa situaţia în bine.

Un lucru este clar: Iohannis va trebui să facă eforturi considerabile de imagine, însoţite de acţiuni palpabile, ca să-şi poată egala predecesorul în popularitate şi importanţă pentru românii din stânga Prutului. Nu ştiu dacă pentru Domnia Sa asta contează atât de mult. Însă, în calitate de garant şi supraveghetor al securităţii naţionale a României, preşedintele trebuie să înţeleagă importanţa teritoriului dintre Prut şi Nistru pentru siguranţa naţională a ţării pe care o conduce, mai ales în contextul provocărilor care vin din est. Astfel, Republica Moldova este subiectul pe care preşedintele României nu-l va putea ignora în următorii ani.