Jurnalismul în societatea post-încredere

0
0

Împinsă pe toboganul încrederii publice atât de propriile practici, cât şi de concurenţa tot mai vizibilă făcută de new media, social media şi chiar de citizen media (jurnalism ad-hoc practicat de cetăţeni fără experienţă de ziarişti), presa tradiţională pare că se află într-un moment critic, la nivel global.

 Cum contestarea competenţei s-a extins ca o molimă în toate domeniile, unii prezic chiar dispariţia jurnalismului profesionist, de care n-ar mai fi nevoie câtă vreme orice om cu un telefon inteligent în mână poate transmite şi comenta live un eveniment la care e martor, ba chiar poate provoca el însuşi unul, după cum vedem în filmările cu camera ascunsă din cabinete medicale, birouri de demnitari etc. E drept că la varianta scrisă a jurnalismului nu s-ar încumeta mulţi, din motive de dificultăţi în exprimare şi redactare, dar până la urmă, cine mai are timp pentru texte elaborate şi analize lucide, când poate citi online o postare scurtă, fie ea şi agramată? 

Mass-media în sens clasic stârneşte (să mergem pe forma de singular din noul DOOM 3) sentimente amestecate în întreaga lume, după cum arată Edelman Trust Barometer, realizat spre sfârşitul anului trecut pe un eşantion de 36.000 de respondenţi din 28 de ţări. Dacă în 15 din ţările cercetate, încrederea în jurnaliştii profesionişti a crescut – în Italia, Germania sau Canada depăşind 50% – în democraţii precum SUA ori Franţa, presa e privită mai degrabă cu neîncredere, în jur de 40% dintre cetăţeni având serioase rezerve în privinţa ei. Majoritatea subiecţilor cred că ziariştii (59%) şi guvernanţii (57%) „încearcă intenţionat să inducă în eroare lumea spunând lucruri despre care ştiu că sunt false sau exagerări grosolane”. În plus, cam pretutindeni, oamenii se tem că presa devine din ce în ce mai senzaţionalistă de dragul câştigurilor comerciale.  

Cifrele sunt confirmate de studiul „Libertăţi în pericol: provocarea secolului”, realizat în 55 de ţări prin colaborarea dintre Fondation pour l'innovation politique (Franţa), Institutul Republican Internaţional (SUA), Comunitatea Democraţiilor (organizaţie interguvernamentală), Fundaţia Konrad Adenauer (Germania), Genron NPO (Japonia), Fundación Nuevas Generaciones (Argentina) şi República do Amanhã (Brazilia). Dacă 96% dintre cei peste 47.400 de respondenţi îşi declarau ataşamentul faţă de libertatea cuvântului, iar 94% - faţă de libertatea presei, 56% dintre cetăţeni îşi exprimau neîncrederea în mass-media, iar 50% erau de acord cu afirmaţia: „De cele mai multe ori, când mă uit la ştirile din presă, simt că se discută probleme care nu mă privesc”. 

Această prăpastie căscată între public şi mass-media a dus deja la pierderi de ambele părţi. Cetăţenii s-au distanţat de nişte surse serioase de informaţii, (teoretic) verificate şi analizate responsabil, ajungând să cadă adesea în capcanele zvonisticii de internet, în vreme ce presa abia mai supravieţuieşte, cu mari eforturi. Chiar luna aceasta, elveţienii au respins printr-un referendum pachetul de sprijin pentru sectorul media propus de guvern şi parlament ca răspuns la scăderea veniturilor din publicitate. Argumentul autorităţilor, cum că în absenţa ajutorului, presa – mai ales cea locală – va pierde şi alte titluri, pe lângă cele deja 70 dispărute din 2003 încoace, nu a găsit ecou.  

În România, situaţia este şi mai dramatică. Pe lângă restrângerea presei scrise la o mână de publicaţii, un studiu al Reuters Institute for Study of Journalism a arătat că doar 42% din români mai au încredere în ştiri, în general, şi doar 29% în cele citite pe reţelele sociale. Asta în timp ce, în barometrul Edelman, 46% dintre intervievaţi declarau că nu iau de bun ce văd pe reţelele sociale, iar 60% considerau urgentă găsirea unor modalităţi de combatere a ştirilor false, fenomenul fake news fiind acuzat şi de 73% dintre cei chestionaţi în raportul „Libertăţi în pericol: provocarea secolului”. 

Confruntată cu acest grav deficit de încredere – „Trăim nu în societatea post-adevărului, ci a post-încrederii”, avertiza într-un interviu Taylor Dotson, autorul cărţii Diviziunea: Cum certitudinea fanatică distruge democraţia – Comisia Europeană a lansat o consultare publică pe marginea viitoarei legi privind libertatea mass-media. E vorba de o iniţiativă gândită să protejeze pluralismul şi independenţa presei în spaţiul comunitar, prin norme şi garanţii comune, şi să ajute totodată publicul să aibă acces la informaţie corectă şi la o diversitate de opinii. Propunerea urmează să fie prezentată de Comisie în cel de al treilea trimestru al acestui an, până atunci fiind aşteptate propuneri din partea cetăţenilor, a breslei gazetăreşti, mediului academic, societăţii civile, autorităţilor publice şi a tuturor părţilor interesate. Ar fi, poate, un prilej ca „jurnaliştii cetăţeni” să se implice şi în sprijinul jurnalismului profesionist.  

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite