Istoria ruinată a Olteniei – Partea II: Judeţele Gorj şi Vâlcea
0
Am călătorit prin Oltenia, fie în vacanţă, fie în interes de serviciu, şi am adunat informaţii despre procesul de ruinare a unor importante imobile de patrimoniu din judeţele Olteniei, mărturii ale unui trecut istoric bogat şi frumos care sunt aruncate în lada de gunoi a uitării prin neglijenţa penală a proprietarilor şi autorităţilor.
În România post-decembristă se vorbeşte mult despre zestrea de patrimoniu naţional, despre moştenirea trecutului, dar se face foarte puţin. Patrimoniul naţional, deşi teoretic ocrotit de o mulţime de legi şi reglementări, se degradează, se distruge, se pierde. Vă propun o călătorie spre istoria ruinată a Olteniei, aşa cum este încă mărturisită de zecile, sutele de clădiri de patrimoniu a căror stare de degradare ne face să credem că mândria de a fi oltean se transformă treptat dintr-un sentiment veritabil, într-un mincinos slogan de propagandă electorală.
Am călătorit prin Oltenia, fie în vacanţă, fie în interes de serviciu, şi am adunat informaţii despre procesul de ruinare a unor importante imobile de patrimoniu din judeţele Olteniei, mărturii ale unui trecut istoric bogat şi frumos care sunt aruncate în lada de gunoi a uitării prin neglijenţa penală a proprietarilor şi autorităţilor.
Din însemnările mele de călătorie am realizat această mini-serie pe care o dedic atât autorităţilor locale, cât şi onorabililor domni funcţionari ai statului din cadrul Ministerului Culturii şi Direcţiilor pentru Cultură din judeţele Olteniei, în speranţa că vor încerca să-şi facă datoria şi să salveze ce se mai poate salva.
Partea I a mini-seriei poate fi lecturată aici.
Judeţul Gorj
Un interes deosebit pentru patrimoniul judeţului Gorj îl prezintă Casa ”Moangă-Pleşoianu”, din localitatea Săcelu. Datând din secolul al XVIII-lea, clădirea se află în vecinătatea Centrului de Agrement Săcelu şi treptat se transformă pentru localnici într-un fel de ”pericol public” datorită stării avansate de degradare. În memoria colectivă a regiunii, Casa ”Moangă-Pleşoianu” este păstrată ca fiind una dintre casele care l-au găzduit pe Tudor Vladimirescu, în timpul Revoluţiei de la 1821 şi este foarte probabil ca aici să se fi conceput şi redactat ”Proclamaţia de la Padeş”.
Din spusele localnicilor, am aflat că după 1990, deşi imobilul a se afla în proprietatea autorităţilor locale, a fost abandonat de edili şi a suferit distrugeri majore. În anul 2010 acoperişul şi structura interoară de lemn s-au prăbuşit, iar în ziduri au apărut crăpături. În acelaşi an, Casa ”Moangă-Pleşoianu” a fost preluată în administrare de către Consiliul Judeţean Gorj, prin Muzeul Judeţean ,,Alexandru Ştefulescu”, cu scopul declarat al restaurării şi punerii în valoar. Se pare că, deocamdată, autorităţile judeţului au reuşit doar să monteze un acoperiş provizoriu, fără să fie realizate lucrări de consolidare.
Casa memorială „Iosif Keber”, un alt obiectiv de patrimoniu deosebit de valoros pentru istoria Olteniei, este situată în Târgu-Jiu şi datează din perioada 1935-1940. Clădirea prezintă o stare avansată de degradare, agravată de deteriorarea acoperişului şi de infiltraţiile apelor pluviale. Pereţii exteriori şi ornamentele clădirii sunt în mare măsură distruse, fiind astfel condamnat la mutilare şi la distrugere un important bun de patrimoniu. Să reamintim edililor din capitala Gorjului că Iosif Keber (n. 30 iulie 1897, la Tg. Jiu - d. 19 aprilie 1989) este unul dintre cei mai importanţi pictori români bisericeşti şi restauratori de lăcaşuri de cult. Nu în ultimul rând, el este tatăl unui alt important pictor român, Adrian Keber (n.1924).
În vecinătatea acestor două clădiri de patrimoniu, în perioada 1996-2000, au fost ridicate diferite construcţii (nu cunoaştem dacă proprietarii deţin autorizaţiile legale, inclusiv cele privind învecinarea cu imobile de patrimoniu), astfel că structura de rezistenţă a acestora a fost afectată, accelerându-se procesul de distrugere.
Casa ”Moangă-Pleşoianu” şi Casa memorială ”Iosif Keber” au fost incluse în Programul Naţional de Restaurare 2013, ar exista şi bani alocaţi din partea Institutului Naţional de Patrimoniu, însă nu este vizibilă voinţa politică la nivelul Consiliului Judeţean Gorj de a acţiona pentru salvarea acestor clădiri de patrimoniu.
Urmaşii pandurilor lui Tudor renunţă la propria istorie, aruncând în neant mărturiile unui trecut glorios de care noi nu suntem demni.
Judeţul Vâlcea
Turiştii care vizitează Băile Govora pot descoperi Casa ,,Gheorghe Petre - Govora”, un monument istoric în care funcţiona cândva colecţia de arheologie şi artă religioasă a zonei. Clădirea a fost revendicată şi retrocedată proprietarului, iar ulterior a fost închiriată Muzeului Judeţean ”Aurelian Secerdoţeanu”, contractul de închiriere expirând în primăvara acestui an. Clădirea se află în stare avansată de degradare şi sunt necesare sume destul de mari pentru a fi restaurată şi salvată. Cine va fi salvatorul acestui important obiectiv de patrimoniu?
În Judeţul Vâlcea poate fi vizitată Cula ”Greceanu”, din cadrul Complexului Muzeal de la Măldăreşti, obiectiv de patrimoniu reprezentativ pentru regiunea Olteniei, datat din sec. XVIII şi ctitorit de boierul Măldărescu Gheorghe. Clădirea a fost inclusă în Proiectul ,,Case memoriale din ţara noastra”, iniţiat de Asociaţia Centrul Ecologic ,,Green Area” şi finanţat prin POR 2007-2013, Axa prioritară 5 - dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, D.M.I. 5.3 - Promovarea potenţialului turistic şi creşterea infrastructurii necesare, in scopul creşterii atractivităţii Romaniei ca destinaţie turistică”, cu o valoare de aproximativ 1.000.000 lei şi demarat la 29.12.2010. Nu este vizibil vreun rezultat al acestui proiect în starea de deteriorare tot mai accentuată a clădirii, probabil că nici nu s-a vizat restaurarea, ci doar o oarecare promovare ca ”obiectiv turistic” (sic!).
Un alt obiectiv de patrimoniu din Judeţul Vâlcea este Cula ”Zătreanu” (datată 1754, refăcută în sec. XX, ctitor fiind boierul Radu Zătreanu), situată în comuna Zătreni. Clădirea este părăsită de mai mulţi ani, se află într-o accentuată stare de degradare şi sunt necesare lucrări urgente de restaurare şi consolidare.
Conacul ”Oromolu” este situat în satul Vlăduceni, comuna Păuşeşti-Măglaşi. A fost construit în anii 1915-1916, după planurile arhitectului Petre Antonescu. În perioada 1954-2005, în imobil a funcţionat o secţie a Spitalului Judeţean Vâlcea. Mihail Oromolu (n. la 16 febr. 1875, în Rm. Vîlcea - m. la 29 martie 1945, la Bucureşti) a fost un important jurist, om politic şi publicist din perioada interbelică. A fost prefect de Dolj (1912-1913), membru al Partidului Conservator, deputat şi senator (1914 -1938), membru al Partidului Conservator Democrat (1918), ministru al Industriei în guvernul Take Ionescu (1921-1922), lider al PNL Dolj, susţinător activ al desăvârşirii unităţii naţionale a României. Nu în ultimul rând, amintim că Mihail Oromolu a fost şi guvernator al Băncii Naţionale a României în perioada 1922-1926.
În anul 2010, Banca Naţională a României a cumpărat Conacul ”Oromolu” de la Finanţele Publice Vâlcea (proprietatea fusese deţinută de o societate comercială vâlceană cu mari datorii la bugetul de stat), oficialii BNR declarând că reabilitare a imobilului şi a parcului înconjurător reprezintă o prioritate. Presa locală vâlceanu anunţa în vara acestui an că BNR ar intenţiona, la aproximativ trei ani de când a preluat Conacul ”Oromolu”, să lanseze lucrările de restaurare ale clădirii aflată, deocamdată, în stare de degradare accelerată.
Conacul ”Lahovary”, un alt obiectiv de patrimoniu reprezentativ pentru istoria Olteniei, datat din prima jumătate a sec. XIX, situat în comuna Budeşti, se află într-o stare foarte proastă de conservare, fiind uneori folosit ca depozit, iar vecinătatea a fost transformată în spaţiu de parcare pentru o firmă de transport.
Conacul ”Băbeni”, amplasat în oraşul Băbeni, este abandonat de mai mulţi ani şi se află într-o stare de gravă deteriorare.
Conacul ”Săndulescu”, datat la sfârşitul sec. XIX, situat în comuna Alunu, este o clădire boierească, cu ornamentaţie exterioară bogată, cu un beci de mari dimensiuni, o adevărată bijuterie arhitectonică. Imobilul se deteriorează accelerat şi se poate prăbuşi, ca de altfel majoritatea clădirilor de patrimoniu abandonate, la primul cutremur.
Un alt obiectiv de patrimoniu, anume Podul de la Gura Lotrului, din zona Brezoi-Văratica, este în pericol de a fi dărâmat, deşi are o vechime de peste 100 de ani. Deocamdată a fost salvat de la distrugere de locuitorii satului Văratica, printr-o adevărată revoltă care a avut loc acum câteva luni.
Judeţele Gorj şi Vâlcea sunt considerate a fi judeţele cu cel mai important potenţial turistic al Olteniei. Din păcate, lipsa de interes, neglijenţa penală cu care proprietarii şi autorităţile locale tratează imobilele de patrimoniu dovedesc că nu există o implicare reală în promovarea turismului, inclusiv celui cultural.
Rămânem la acelaşi îndemn: vrem să fim europeni? Atunci, să începem prin a fi români, respectându-ne trecutul!
Se încarcă comentariile...
