Iohannis ameninţă presa în stil mafiot. Ţinta: jurnaliştii G4Media

0
0
FOTO  Inquam Photos / George Calin
FOTO  Inquam Photos / George Calin

În plin scandal public, generat de apariţia în mass-media a controversatului pachet de legi privind securitatea naţională, preşedintele Klaus Iohannis a decis să iasă la atac.

Uitând, probabil, că atunci când se adresează poporului trebuie să îmbrace şi haina constituţională a mediatorului între puterile statului, precum şi între stat şi societate, atribuţie prevăzută de art.80, alin (2) din Constituţia României, Iohannis a azvârlit paltonul pe capota maşinii şi a lansat un atac, în cel mai pur stil mafiot, la adresa redacţiei care a publicat noul pachet de legi privind securitatea naţională.

Cineva, şi ştim cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. Este o eroare majoră. Acesta este un prim draft, vor fi dezbătute, modificate, vor intra în Parlament şi sigur anumite abordări vor fi corectate” – a vituperat Klaus Iohannis la adresa jurnaliştilor G4Media care au avut curajul să publice în premieră scandaloasele proiecte de legi prin intermediul cărora serviciile de informaţii, în dispreţul actualei Constituţii, vor să deţină puterea absolută în România. O ieşire în decor cam nepotrivită pentru deţinătorul premiului „Otto cel Mare” acordat pesonalităţilor implicate în promovarea ideilor europene, a democraţiei şi a statului de drept.

În cuvântarea sa către popor, preşedintele Iohannis a transmis că nu este deranjat de faptul că aceste proiecte de legi au fost elaborate de către serviciile de informaţii, o situaţie total neconstituţională având în vedere că dreptul la ininiţiativă legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni, conform art. 74, alin (1) din Constituţie şi nici prevederile absolut scandaloase, precum imunitatea sporită acordată ofiţerilor de informaţii, imposibilitatea demiterii şefilor serviciilor de către Parlament, desemnarea unor procurori speciali pentru investigarea ofiţerilor care încalcă legea (un altfel fel de SIIJ) sau eliminarea procedurii de a prezenta rapoarte de activitatea în faţa Parlamentului, nu l-ar irita în vreun fel. În schimb, Iohannis este extrem de furios că aceste proiecte au ajuns în mass-media.

Este adevărat că şi în mandatul preşedintelui Traian Băsescu pachetul de legi privind securitatea naţională a fost iniţiat şi elaborat de către CSAT, dar Băsescu şi-a asumat în mod transparent acestă procedură, nu a lucrat pe sub masă, iar demilitarizarea serviciilor de informaţii a fost principala prioritate a noilor legi. Mai mult, după o primă dezbatere a legilor în CSAT, acesta a organizat consultări cu toate partidele politice parlamentare, apoi, la presiunea liderului PNL, Călin Popescu Tăriceanu, legile au intrat în dezbatere publică. Într-un final, pe fondul disputelor şi tensiunilor tot mai accentuate care se instalaseră între cele două palate, atât pachetul de legi elaborat de către CSAT, cât şi pachetul de legi elaborat de către guvernul Tăriceanu au rămas blocate prin sertarele comisiilor parlamentare.

În loc să vâneze jurnaliştii şi sursele lor, o practică specifică regimurilor autoritare, Klaus Iohannis, în calitatea sa de şef al statului, ar trebui să îşi pună nişte întrebări serioase cu privire la mentalitatea celor care au elaborat şi aprobat aceste monstruoase proiecte de legi. Pentru că există doar două scenarii posibile. Fie în cei 30 de ani de democraţie serviciile de informaţii româneşti nu au reuşit să scape de mentalitatea imprimată de fosta Securitate, fie sunt penetrate de serviciile străine ostile României, ceea ce le face un real pericol pentru serviciile partenere din cadrul NATO şi UE.

Însuşi fostul director operativ al SIE, generalul Silviu Predoiu, le-a tras un perdaf atât iniţiatorilor acestor legi, cât şi liderilor politici din fruntea statului, catalogând acest pachet drept un „atentat la democraţie”. De asemenea, fostul director al SIE a atras atenţia că principiile care ar trebui să stea la baza acestui demers ar trebui să fie echilibrul dintre securitatea cetăţeanului şi libertatea cetăţeanului, echilibrul puterilor în stat, respectarea unor valori fundamentale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi că în noile legi nu există nicio intenţie de a respecta toate aceste principii. Generalul Predoiu, care a militat în toate intervenţiile sale publice pentru un control civil cât mai riguros asupra serviciilor de informaţii, ar fi trebuit, în mod categoric, solicitat să îşi pună la bătaie expertiza în elaborarea acestor legi.

Ameninţările, destul de neinspirate, proferate de Klaus Iohannis la adresa jurnaliştilor G4Media nu au făcut altceva decât să inflameze situaţia şi mai tare. Indiferent cum se va termina această sagă a legilor securităţii naţionale şi câte avantaje sau privilegii vor reuşi serviciile de informaţii să smulgă în urma dezbaterilor publice şi parlamentare, un lucru este cert. „Drafturile” acestor legi au devoalat întregii opinii publice faţa hâdă a serviciilor de informaţii din ţara noastră. Pentru serviciile partenere, care monitorizează şi analizează absolut toate mişcările care se produc în ţările care au războiul lipit de graniţa lor, vor fi doar nişte paria. Iar singura soluţie pentru a scăpa de acestă percepţie este o resetare profundă la nivelul conducerilor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite