Proiectul AUR care obligă ONG-urile să își declare donatorii a trecut de Senat cu sprijinul PSD: ce prevede legea transparenței

Proiectul privind transparentizarea banilor ONG-urilor a trecut de Senat. Acesta vizează obligarea ONG-urilor să declare sursele de finanțare, în contextul unor dezbateri aprinse la nivel național privind rolul societății civile și influența fondurilor externe în România.

Analiză ONG FOTO: Arhivă

Conform proiectului de lege, în Ordonanța de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor, se introduce un articol nou, care prevede că aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declarații anuale „cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”.

Plenul Senatului a fost scena unor dezbateri aprinse pe marginea propunerii care obligă organizațiile non-guvernamentale să își publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 75 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și 4 „abțineri”. Deși liberalii au susținut inițial inițiativa AUR prin semnătură în cadrul Comisiei Juridice, PNL s-a răzgândit în momentul votului din plenul Senatului. Astfel, din cei 12 parlamentari liberali prezenți în sală, 8 au votat împotrivă, în timp ce ceilalți 4 s-au abținut.

Reprezentanții AUR, SOS și PACE au invocat principiul transparenței, iar liderul AUR Petrișor Peiu a sugerat că miza o reprezintă aflarea celor care finanțează procesele împotriva hidrocentralelor sau a minelor de lignit. Parlamentari USR, PNL, UDMR și independenți au criticat dur inițiativa. Ei au avertizat că măsura încalcă legislația GDPR, expune donatorii la represalii din partea Puterii sau a crimei organizate. Deși a votat în favoarea legii, PSD a fost singurul partid care nu a exprimat nicio opinie în plen. 

USR a votat împotrivă

USR spune că "este scandalos că, la 8 ani distanţă după ce Liviu Dragnea cerea acelaşi lucru, PSD a putut vota chiar şi în comisii, alături de AUR, măsuri împotriva societăţii civile".

USR consideră acţiunea PSD-AUR drept un act iliberal, după modele similare din ţări precum Rusia, Belarus, Georgia sau Ungaria lui Viktor Orban. Luând cuvântul în cadrul dezbaterilor din Plenul Senatului, senatoarea USR Simona Spătaru, vicepreşedinta Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, a susţinut că, tocmai pentru că luptă pentru asigurarea transparenţei, USR nu va vota o asemenea măsură.

"Sancţiunea nu este o amendă. Este suspendarea automată a activităţii şi apoi dizolvarea de drept. Fără judecător. Fără proces echitabil. Fără niciun fel de proporţionalitate. Aceasta nu este transparenţă, aceasta este o execuţie prin dictat administrativ. ONG-urile din România au salvat vieţi în spitale, au făcut educaţie şi au gestionat crize umanitare exact acolo unde statul a eşuat. Care e răspunsul acestei majorităţi AUR-PSD? Să le trateze ca pe nişte entităţi suspecte. Transparenţa este doar paravanul, în timp ce intimidarea este adevăratul scop", a declarat Simona Spătaru.

Proiectul merge la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Argumentele AUR 

Deputatul AUR Ionelia Priescu a susţinut în plenul Senatului necesitatea unei transparenţe totale în ceea ce priveşte finanţarea ONG-urilor, afirmând că proiectul legislativ propus de AUR urmăreşte ca toate asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile să publice anual sursele de finanţare şi sumele primite, astfel încât cetăţenii să poată verifica modul în care sunt finanţate organizaţiile care influenţează spaţiul public.

"Transparenţa este un principiu pe care se bazează întreaga funcţionare a construcţiei europene, construcţie din care facem şi noi parte. Vin astăzi în faţa dumneavoastră, în plenul Senatului, pentru a vă solicita susţinerea pentru o propunere legislativă prin care solicităm ca asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile să depună în fiecare an o declaraţie cu tot ce înseamnă sursele de finanţare şi sumele primite. Nimic mai simplu, corect şi european. Din păcate, au apărut voci în spaţiul public care au contestat proiectul AUR. Sunt tocmai acele voci pe care le-am identificat la proteste, în care au afişat steagul european. Şi tocmai acum vin să conteste o solicitare a Uniunii Europene. Pentru că, da, dragi colegi, Uniunea Europeană a tras un semnal de alarmă. Explicit, transparenţa finanţării ONG-urilor este insuficientă. Raportul european la care facem referire identifică un risc concret atunci când este vorba de granturile de finanţare alocate de Uniunea Europeană, care, în absenţa unei raportări corespunzătoare, pot finanţa activităţi de lobby, dar şi influenţare politică, în loc să servească binelui comun. Sunt cuvintele Europei, stimaţi colegi senatori. Da, ONG-urile depun în fiecare an o declaraţie la ANAF, însă aceste declaraţii rămân în sertarele ANAF şi nu ajung la cetăţeni", a declarat deputatul AUR, Ionelia Priescu.

De asemenea, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu a declarat că proiectul privind transparenţa finanţării ONG-urilor este necesar pentru ca românii să afle cine susţine acţiunile în instanţă care au blocat sau întârziat proiecte energetice importante pentru România, precum hidrocentralele şi exploatările de lignit.

"Chiar nu vreţi să aflaţi cine finanţează procesele împotriva hidrocentralei Răstoliţa? Cine finanţează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu? Şi cine a finanţat procesul pentru oprirea carierei de la Roşia, cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană? Chiar nu vrem să aflăm cine? Haideţi să vedem cine finanţează asemenea procese, cine are interes să nu avem hidrocentrale în România, cine are interes să oprim carierele de lignit din România. Despre asta este proiectul acesta", a declarat senatorul AUR, Petrişor Peiu.

Ce sancțiuni atrage nedepunderea rapoartelor de finanțare

Rapoartele ar urma să fie depuse la ANAF, care trebuie să le publice într-o secțiune specială a propriului site. Nedepunerea acestor declarații ar urma să atragă suspendarea de drept a activității, iar dacă neconformarea durează mai mult de un an, asta duce la dizolvarea de drept a activității asociației sau fundației.

Proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru luni, 18 mai.

ONG-urile critică obligația de publicare a donatorilor

De cealaltă parte, ONG-urile spun că statul are deja acces la informațiile despre finanțările ONG-urilor și că noile obligații sunt excesive. Organizațiile mai afirmă că suspendarea activității unui ONG pentru nedepunerea unei declarații și posibilitatea dizolvării organizației sunt sancțiuni prea dure.