Întoarcerea la junimism

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Privit cu ochii lucizi ai celor care refuză drogul de ură şi de vulgaritate administrat de trusturile media în doze  cotidiene, spaţiul public românesc este dominat de alianţa perversă şi toxică dintre fanatism şi obscenitate.

Ceea ce Andrei Pleşu consemna, recent, în coloanele din “Adevărul” este sentimentul împartăşit de atâţia dintre noi - o singurătate şi o greaţă devastatoare, absenţa oricărei legături autentice cu cei care, în jurul nostru, îşi proclamă  mândria de a aparţine naţiunii  căreia îi aparţinem, la rândul nostru. Un val de exaltare şi demagogie pare că avansează, fără a mai putea fi oprit.

În aceste momente, întoarcerea la junimism şi la valorile pe care se întemeiază această direcţie de pedagogie intelectuală este alternativa la generalizarea acestei stări de cangrenă publică. Spiritul critic şi moderaţia pot fi punctul de plecare a conduitei ce  încurajează devotamentul faţă de ideea de bine comun. În locul oratoriei mediatice găunoase, ce flatează ignoranţa şi încurajează delirul colectiv, se poate aşeza abordarea echilibrată, ce opune analiza lipsită de pasiune verdictului rostit cu autoritatea ignoranţei.

După un secol şi jumătate de la debutul campaniilor sale, junimismul oferă, odată cu Titu Maiorescu şi P. P.  Carp, fundamentul de luciditate absent în comunitatea noastră. Revenirea la junimism înseamnă şi această întoarcere la atenţia cu care se cere construită ideea de cetăţenie. În cadrele unui stat centralizat şi copleşit de influenţa celor care  domină întregi judeţe, cu rapacitatea unor satrapi, discuţiile despre regionalizare, purtate acum, sunt doar un camuflaj abil în spatele căruia se afla voinţa de extindere a propriei baze de putere. Ceea ce argumentul junimist propune, vizionar, este naşterea unei autonomii locale care să se constituie în spaţiul de formare a cetăţeniei şi libertăţii. Nu un simulacru rizibil, garnisit cu fraze goale, ci un edificiu viabil, dominat de  preocuparea pentru durata lungă.

Moderaţia junimistă poate fi şi punctul de plecare al unui efort de eliminare  din viaţa publică şi intelectuală a fanatismului şi exaltării iraţionale.  În dezbaterile intelectuale ca şi în cele politice, recursul la invectivă şi la stigmatizare este privit ca formă legitimă de exprimare.  Moderaţia mizează pe capacitatea de a întinde punţi şi de a izola violenţa lingvistică şi simbolică, în numele respectului pentru demnitatea fiecăruia dintre  cetăţeni.

Junimismul rămâne, prin ceea ce are mai profund şi durabil, o şcoală a gândirii eliberate de poncife şi de porniri radicale. Din această sursă luminoasă de raţiune critică se poate hrăni un proiect alternativ de societate.  Lipsit de spectaculozitate, acest demers poate fi începutul unei terapii colective. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite