Interpretările date cazului Vosganian
0După o campanie prezidenţială dominată de activitatea intensă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de tema justiţiei, după victoria lui Klaus Iohannis şi poziţiile sale publice în ceea ce priveşte statul de drept şi continuarea luptei anticorupţie, după consultările preşedintelui cu partidele parlamentare, după încuviinţarea „pe bandă” în Parlament a tuturor cererilor venite de la procurori cu privire la anumiţi parlamentari...,
nimic nu prevestea ce s-a întâmplat ieri la Senat în cazul Vosganian.
O scurtă trecere în revistă a faptelor. În octombrie 2013 ajungea la Senat cererea procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale în cazul senatorului Varujan Vosganian. Comisia juridică a Senatului aviza negativ cererea procurorilor după un vot de 5 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă”. Senatorii aveau să urmeze „sfatul” colegilor din Comisia juridică şi, cu 25 de voturi „pentru” şi 126 „împotrivă”, respingeau cererea procurorilor în cazul Vosganian. După un an şi patru luni, procurorii revin cu o nouă cerere în cazul Vosganian. Cu unanimitate de voturi, Comisia juridică avizează pozitiv cererea procurorilor. La votul din plen ea este respinsă cu 57 de voturi „pentru” şi 71 „împotrivă”. Acestea sunt faptele, acum să vedem şi înterpretările date evenimentului de principalii actori politici.
Klaus Iohannis:
„Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze solicitarea DIICOT de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului. În faţa justiţiei, nu există decât o singură măsură: respectul faţă de lege, indiferent de persoană sau funcţie.”
Preşedintele României a fost primul actor important care a reacţionat după rezultatul votului din Senat şi a trasat de la bun început cadrul dezbaterii ulterioare: senatori vs. justiţie/schimbare/votul din 16 noiembrie, într-o oarecare măsură chiar senatori vs. Klaus Iohannis.
Victor Ponta:
„Votul Senatului în cazul Vosganian - o mare greşeală şi inconsecvenţă! Noua Alianţă Blaga / Gorghiu / Geoană / Vanghelie îşi arată priorităţile!”
Victor Ponta a încercat imediat să profite de pe urma votului din Senat. Aritmetica pare însă să îi contrazică teza folosită ca argument: toţi cei enumeraţi mai sus nu par să aibă 71 de voturi în Senat, atâtea câte s-au exprimat împotriva cererei procurorilor. Ba mai mult, o parte dintre senatorii liberali au lipsit, iar alţii au votat la vedere pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale. Ce rămâne însă după reacţia preşedintelui PSD e anticiparea faptului că actuala coaliţie de guvernarea va pierde majoritatea în Senat. Victor Ponta s-a folosit de „momentul” Vosganian în încercarea de profilare a unei majorităţi care încă nu s-a format, chiar dacă acest lucru a însemnat implicit şi acceptarea ideii că apariţia ei este iminentă.
Alina Gorghiu:
„Senatori din toate partidele au votat, astăzi, regretabil, pentru a bloca bunul mers al justiţiei. Nu vreau să arunc responsabilitatea asupra acestui vot pe alte partide. Din păcate, nici domnul senator Varujan Vosganian, nici unii dintre colegii din PNL nu au înţeles că parlamentarii nu trebuie să fie mai presus de ceilalţi cetăţeni ai României. Dacă nu vom reuşi să avem încredere în justiţie, nimic nu se va putea schimba în România. M-aş fi aşteptat la o atitudine mai responsabilă şi la mai puţină emoţie din partea senatorilor. Acest vot nu este definitoriu pentru PNL, îl consider un accident. Asemenea situaţii sunt de neacceptat. Parlamentarii PNL care nu vor vota la vedere, de aici înainte, în cazuri similare, vor fi în situaţia de a nu fi respectat o decizie asumată politic de întreaga conducere a PNL.”
Preşedintele PNL a încercat să continue cheia de interpretare dată evenimentului de către preşedinte, dar i-a adăugat nuanţe în plus, necesare ţinând cont de poziţia pe care o ocupă: blamarea publică a propriilor senatori şi un orizont pentru sancţiuni în caz că acest lucru se va mai întâmpla. Subiectul pare a nu fi încheiat în interiorul PNL şi chiar dacă măsurile nu vor fi luate azi sau mâine ele vor apărea. Iohannis are nevoie de PNL, PNL are nevoie de Iohannis, iar aceste două lucrui nu se pot întâmpla decât dacă există un parteneriat clar între cele două entităţi, parteneriat în care nu-şi poate avea locul ce s-a întâmplat ieri. Iar senatorii care au votat împotriva încuviinţării cererii procurorilor îşi vor da seama curând de acest lucru.
Elena Udrea:
„Când a fost vorba de mine, au stat până la 1 noaptea, ca să voteze de două ori avizul privind începerea urmăririi penale şi de trei ori avizul pentru arestare. Spre deosebire de domnul Vosganian, eu am cerut ca justiţia să-şi urmeze cursul, aşa cum este firesc într-o democraţie. Dublul standard pe care îl aplică parlamentarii PSD şi PNL astăzi arată că aceştia nu gândesc principial şi iată de unde provine slăbiciunea legislativului şi neîncrederea în clasa politică. Eu nu spun că Varujan Vosganian este vinovat, ci doar atrag atenţia aspupra faptului că politicienii, cei care ar trebui să conducă România pentru că sunt validaţi prin vot de popor, acţionează în continuare după calcule mărunte, neîntrezărind pericolul real care planează asupra ţării. Nu-i de mirare că puterea este exercitată ocult de oameni din umbră în faţa cărora multora dintre aceiaşi oameni politici le tremură genunchii.”
Din spatele gratiilor, Elena Udrea a încercat să profite de moment pentru a transmite două tipuri de mesaje. După o scurtă victimizare şi o nouă încercare de profilare în sensul „personaj puternic” (ce-i drept, aici a ajutat-o tare mult şi prestaţia domnului Vosganian), primul mesaj transmis a fost unul politic: „dublul standard” al PSD şi PNL (un fel de PSD, PNL aceeaşi mizerie). Politic, Elena Udrea pare că moare, dar nu se predă. Al doilea tip de mesaj a fost personal şi a continuat teza pe care fostul candidat la prezidenţiale a expus-o în ultima perioadă: „puterea nu-i la politicieni, nu vă lăsaţi păcăliţi”.
Monica Macovei:
„Ceea ce s-a întâmplat în Senatul României este o ruşine. Senatorii să ne spună cum au votat astăzi în cazul Vosganian. Senatorii au pus din nou un pumn în gură Justiţiei şi l-au scăpat pe senatorul Varujan Vosganian, membru PNL, de urmărirea penală. Este a doua oară când Varujan Vosganian este "mai egal" în faţa legii decât toţi ceilalţi români, doar pentru că parlamentarii PSD şi PNL vor şi pot. Şi PSD şi PNL au arătat astăzi, din nou, că una spun şi alta fac, şi că declaraţiile de după consultările de la Cotroceni au fost doar minciuni.”
Marginalizată fiind în spaţiul politic şi media după rezultatul alegerilor şi după ce Klaus Iohannis i-a preluat tema justiţiei, Monica Macovei primeşte cu bucurie orice eveniment precum cel de ieri din Senat în speranţa că vocea ei va fi auzită. Mesajul politic e clar: „PSD, PNL aceeaşi mizerie”, cartea normală pe care orice politician (fie el Băsescu, PMP, Udrea, Monica Macovei) se vede nevoit să o joace în actuala configuraţie politică.
Pe lângă actorii politici mai rămân poziţiile jucătorilor din media, liderii de opinie, trendsetter-ii din online, însă poziţiile lor au gravitat în jurul liniilor directoare transmise de principalii lideri politici.
În avalanşa de subiecte de zilele acestea (scandalul care o are protagonistă pe Elena Udrea, reapariţia în scenă a lui Traian Băsescu, negocierile la nivel înalt privind conflictul din Ucraina, guvernul din Republica Moldova ş.a.m.d.), scandalului votului din Senat n-a avut anvergură. După câteva ore în care a fost cap de afiş n-a mai rămas decât subiect de câteva ştiri în jurnalele de a doua zi şi temă de dezbatere în online. La adăpostul votului din 16 noiembrie şi a cotei încredere venite pe seama acestuia, Klaus Iohannis are capacitatea de a trasa cadrul dezbaterii pentru subiectele importante. Şi asta a făcut. A blamat senatorii, iar ziua de ieri mai zgâlţâie o dată Parlamentul, şi aşa foarte şubrejit, pe drumul către 2016.