Indicatori naţionali pentru dezvoltare durabilă ORIZONT 2020

FOTO Shutterstock

Pe 21 martie 2020, am debutat pe Blogurile Adevărul cu un articol având ca temă „Despre dezvoltare durabilă în vremea coronavirsului” în care realizam un scurt istoric al dezvoltării durabile la nivel internaţional şi treceam în revistă preocupările României în acest domeniu de activitate.

 Dezvoltarea durabilă a fost gândită ca o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi urmăreşte în primul rând păstrarea calităţii mediului înconjurător cel puţin la parametrii actuali. Acest concept porneşte de la ideea necesităţii unei vieţi de calitate pentru toţi locuitorii planetei, atât pentru generaţia prezentă, cât şi pentru generaţiile viitoare.

Pe data de 25 septembrie 2020 s-au împlinit cinci ani de la adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă[1] de către Adunarea Generală a ONU de la New York. Cu acest prilej, un număr de 193 de state membre ONU au convenit să lupte împreună împotriva sărăciei oriunde în lume, pentru creştere economică, în acord cu exigenţele protecţiei mediului înconjurător. Deviza Agendei 2030 este „nimeni nu este lăsat în urmă” (no one left behind)! „Această agendă reprezintă un plan de acţiune pentru oameni, planetă şi prosperitate, prin care se urmăreşte consolidarea păcii universale şi asigurarea unei libertăţi mai mari. Recunoaştem că eradicarea sărăciei, în toate formele şi dimensiunile sale, inclusiv a sărăciei extreme, constituie cea mai mare provocare globală şi o condiţie indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă” [2].

Raportul Secretarului General al ONU, António Guterres, prezentat în cadrul Consiliului Economic şi Social din iulie 2019, a subliniat şi ritmul lent al progreselor înregistrate în atingerea celorlalte obiective de dezvoltare durabile, fapt care plasează oameni, ţări şi regiuni în situaţii de vulnerabilitate. Sub coordonarea ONU, prin cooperarea internaţională şi implicarea tuturor actorilor interesaţi, lumea poate fi orientată spre o traiectorie compatibilă cu obiectivele şi ţintele propuse de Agenda 2030. Următoarea decadă este crucială în atingerea ODD ale Agendei 2030.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat oficial, pe 11 martie 2020, pandemia cauzată de infecţia cu noul coronavirus SAR-CoV-2. De atunci, lumea întreagă, vieţile oamenilor, activitatea instituţiilor şi organizaţiilor de pretudindeni au fost bulversate. Timp de un an de zile sirenele ambulanţelor şi maşinilor de intervenţii de tot felul au răsunat mai mult ca niciodată. Această pandemie a generat pretutindeni în lume consecinţe socioeconomice care periclitează atingerea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030. Instituirea stărilor de urgenţă şi de alertă, lockdown-ul, măsurile de distanţare fizică au condus la restrângerea unor activităţi economice, mai ales în sectoarele transportului de persoane, turism, servicii prestate direct către populaţie, administraţie publică, educaţie şi sănătate. Toate acestea au însemnat reducerea producţiei de bunuri, furnizării de servicii, reducerea capitalurilor de care dispun economiile naţionale şi investitorii. Sărăcia şi excluderea socială s-au adâncit ca urmare a pierderii locurilor de muncă, intrării angajaţilor în şomaj, din cauza reducerii veniturilor gospodăriilor. Sectoarele de activitate bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţii, oraşele şi comunităţile smart, economiile digitalizate au fost afectate într-o măsură mai mică sau deloc. Ca în orice criză majoră, unii ochi au plâns, în timp ce alţii s-au bucurat. Probabil că, mediul înconjurător, a fost cel mai câştigat din această situaţie de reducere a activităţilor economice, în special a celor poluante. Lumea a luat o pauză şi acest fapt s-a resimţit inclusiv în scăderea nivelului de poluare a aerului în marile aglomerării urbane.

Începând cu 1 ianuarie 2016, obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 au intrat în vigoare, iar statele membre ONU au trecut la elaborarea de strategii, politici şi măsuri efective de punere în aplicare a acestora. Eurostat şi institutele de statistică din ţările membre ale UE s-au angajat să elaboreze metodologia de măsurare şi evaluare a progreselor înregistrate în implementarea ODD-urilor prin raportarea acestora la ţintele şi indicatorii alocaţi, aşa cum au fost stabiliţi de Comisia de Statistică a ONU în martie 2016. Reamintesc faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor europene şi a celor din documentele ONU în domeniul dezvoltării sustenabile, în anul 2017, a fost înfiinţat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care funcţionează în cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea primului-ministru. În contextul aplicării Strategiei Europa 2020 şi a Agendei 2030, a fost elaborată Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (SNDDR), lansată oficial la 10 decembrie 2018.

Biroul de statistică al Uniunii Europene – Eurostat – a publicat pe 22 iunie 2020 un raport intitulat „Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană – raport de monitorizare privind progresele înregistrate în direcţia îndeplinirii ODD în contextul UE – ediţia 2020”, care o oferă o perspectivă statistică a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 în Uniunea Europeană. Raportul Eurostat prezintă prograse semnificative în ceea ce priveşte obiectivele „Fără sărăcie”, „Sănătate şi bunăstare”, „Fără foamete” şi „Condiţii de muncă decente şi creştere economică”. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte realizarea de „Oraşe şi comunităţi durabile”, „Educaţie de calitate”, „Parteneriate pentru obiective”, „Consum şi producţie responsabile”, „Energie accesibilă ca preţ şi curată”, „Reducerea inegalităţilor”, „Viaţa terestră” şi „Industrie, inovare şi infrastructură”. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a atinge ODD în materie de „Politici climatice” şi „Egalitate de gen”.[3]

La un an de la declanşarea pandemiei COVID-19, Departamentul de Dezvoltare Durabilă a organizat în parteneriat cu Institutul Naţional de Statistică conferinţa cu tema „Indicatori naţionali pentru dezvoltare durabilă”, în cadrul proiectului „ROMÂNIA DURABILĂ – Dezvoltarea cadrului strategic şi instituţional pentru implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României 2030”. Raportul prezentat cu acest prilej cuprinde statistici relevante pentru luarea deciziilor la nivel naţional şi ilustrează evoluţia unui număr de 98 de indicatori unici asociaţi unui număr de 60 de ţinte, corespunzător celor 17 obiective de dezvoltare durabilă pentru Orizonul 2020. La eveniment au luat cuvântul István Zahoranscki, Secretar general adjunct al Guvernului, László Borbély, Consilier de stat, Coordonator al Departamentului pentru dezvoltare durabilă, şi Tudorel Andrei, Preşedinte al Institutului Naţional de Statistică.  

În intervenţia sa, prof. univ. dr. Tudorel Andrei, care a exercitat şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Statistică a ONU în anul 2019, a insistat pe tema rolului statisticilor oficiale în fundamentarea politicilor publice, asumând trei obiective în calitatea sa de conducător al statisticii oficiale: 1) reducerea timpului dintre momentul producerii unui eveniment social, demografic sau economic şi momentul diseminării datelor care descriu din punct de vedere statistic acel eveniment; 2) accelerarea utilizării datelor administrative în statistica oficială pentru furnizarea de date statistice operative decidenţilor politici; 3) orientarea muncii statisticienilor spre „granularitatea datelor statistice”, însemnând statistici care descriu aspecte ale vieţii umane la niveluri administrativ-teritoriale cât mai mici (nivel local, zonal, cartier, grid).

Pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, în baza de date TEMPO Online, a fost creată deja secţiunea „Dezvoltare Durabilă – Ţinte 2030” care va fi populată cu indicatorii aferenţi fiecărui obiectiv de dezvoltare durabilă şi ţintelor asociate din Agenda 2030, pentru a monitoriza şi evalua progresele României, la nivel naţional şi teritorial.[4] Realizarea Recensământul General Agricol – runda 2020, programat pentru lunile mai-iunie-iulie 2021, şi a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, care se va desfăşura anul viitor, va aduce un plus de cunoaştere statistică, inclusiv în fundamentarea indicatorilor care descriu progresele României în domeniul dezvoltării durabile.

[1] Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/08/Agenda-2030_RO.pdf, ultima accesare martie 2021.

[2] United Nations, Report of the Secretary-General for High-level political forum on sustainable development, convened under the auspices of the Economic and Social Council, https://undocs.org/E/2019/68, ultima accesare martie 2020.

[3] Eurostat, Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană – raport de monitorizare privind progresele înregistrate în direcţia îndeplinirii ODD în contextul UE – ediţia 2020, https://ec.europa.eu/romania/news/20200623_raport_eurostat_sdg_ro, ultima accesare martie 2021.

[4] Institutul Naţional de Statistică, TEMPO Online, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, ultima accesare martie 2021.