În cazul Băsescu nu funcţionează „ce este legal este şi moral”?

O zi plină de declaraţii politice şi discuţii aprinse pe facebook. O să le comentez pe acestea din urmă în acest articol. Problema ridicată, „chiar dacă ar fi legală tranzacţia cu terenul lui Băsescu, ea nu este morală”.

„Gestul preşedintelui se discută în termeni de moralitate, nu de legalitate. Băsescu a greşit, cred că îşi dă seama şi el acum”, spune o susţinătoare a preşedintelui Băsescu.

Alţii se îndoiesc şi mai mult.

De ce n-a aşteptat Traian Băsescu să plece din funcţie înainte de a cumpăra 300 de hectare de teren agricol? De ce nu a negociat cu o bancă privată creditul de 1 milion de euro, luat pe numele fiicei sale? De ce, după ce a obţinut de la CEC banii care îl vor transforma într-un mare fermier, a încercat să-i conserve poziţia chiar şefului băncii de unde a luat creditul? S-a gândit, oare, că face trafic de influenţă atunci când l-a sunat pe ministrul Finanţelor pentru a pune o vorbă bună pentru preşedintele CEC?

Unele îndoieli sunt de rea credinţă. Preşedintele Băsescu a explicat că CEC-Bank este singura  care dă credite pentru agricultură şi unde poţi pune garanţie terenul, că dobânda de 7,1% folosită este peste medie, că intervenţia la Chitoiu, la 40 de zile de la acordarea creditului,  avea drept scop să evite concedierea lui Radu Ghetea, preşedintele CEC, în scopul ca Guvernul să poată pune mai uşor mâna pe banii CEC, la dobânzi preferenţiale, cu riscul de a decredibiliza banca în ochii investitorilor şi a bancherilor.

Toate acestea n-au contat în faţa acuzaţiei că preşedintele Băsescu a îndrăznit, în cursul mandatului, să se gândească şi la situaţia sa şi a familiei post funcţie, iar Ponta şi Antonescu au şi profitat de ocazie, cerându-i demisia sau punând de o comisie parlamentară a vând drept obiectiv, posibila suspendare a preşedintelui.

Ce nu înţeleg este faptul că atâţia oameni de bună credinţă îi cer preşedintelui să fie un sfânt al moralităţii, un zeu al perfecţiunii morale, că nu-i este permis să facă tranzacţii, chiar legale, sau să se gândească la destinul său şi al familiei sale, după ce nu va mai fi în funcţie.

Sigur, la Ponta şi Voiculescu înţeleg. Primul vrea să conducă precum un dictator România, al doilea vrea să scape de puşcărie. Antonescu nu ştie încă de unde îi vin şanse mai mari la prezidenţiale, dinlăuntrul USL sau din afară sa.

Mai greu de acceptat şi priceput este faptul că unii susţinători ai preşedintelui nu acceptă faptul elementar, că orice este legal este la fel de moral pentru orice cetăţean, fie el şi preşedinte.

Altfel, se creează o discriminare nesănătoasă şi neconstituţională, care va speria în viitor candidaţii la funcţii înalte în stat. Preşedintele trebuie să respecte standarde de moralitate, altele comparativ cu cetăţenii obişnuiţi, spun actualii critici ai preşedintelui.

Şi mai ce sa facă, în afara faptului că suportă injurii, calomnii, suspendări, atacuri suburbane la tv-urile adversare, el si familia lui? Nu cumva ii cerem prea multe, un motiv pentru care nu  intră in cursa pentru prezidenţiale mai mulţi oameni de calitate? Că ajung să fugă ca dracu de tămâie de o astfel de funcţie?

Bine că nu funcţionează restricţiile de la catolici, în care preoţii n-au voie să se căsătorească, să aibă familie, copii, etc.

În rest, se conturează deja perspectiva suspendării preşedintelui Băsescu, toţi comunicatorii PSD au primit sarcina, conform blogului Sorinei Matei, să declare că "Traian Băsescu recunoaşte că vrea să arunce România în aer", a "ameninţat cu blocarea bugetului, blocarea descentralizării, blocarea modificării Constituţiei". Asta aşa, pentru obişnuirea şi fezandarea populaţiei cu ce va urma.