Herta Müller, cenzurată la Cracovia

0
0
Publicat:

Laureata Nobel care a ridicat vocea peste tăcerea dictaturilor a fost redusă la tăcere ”din prudență” după criticile aduse Hamas. Herta Müller, scriitoarea născută în Banat, scoasă de pe afișul unui festival în Polonia.

Scriitoarea Herta Müller la o lectură publică la Berlin, în 2023
Scriitoarea Herta Müller la o lectură publică la Berlin, în 2023

Herta Müller a vorbit dintotdeauna despre cei care interzic vorbirea. Literatura ei, inspirată din mecanismele și cotloanele dictaturilor, dospită în frică, este o anatomie a tăcerii impuse și a ceea ce fiecare cuvânt nerostit naște. Scriitoarea germană originară din România a trăit ceea ce a propovăduit. A cunoscut teroarea limbajului cenzurat, a fluierat în biserică, a încălcat regulile tăcerii, a spus lucrurilor pe nume. A fost meseria ei de credință dintotdeauna. 

De aceea au iubit-o toți cei care au luptat pentru dreptate, toți cei care au tânjit după libertate, cei care au disprețuit ipocrizia și au simțit că nu pot clinti sistemul. Și tocmai dintre aceștia sunt unii care vor acum să o interzică.

Discursul despre dictatură vs. atacuri verbale

Herta Müller urma să vorbească la Cracovia, invitată la un festival dedicat culturii din România, despre ”fantomele trecutului”, despre puterea fricii în dictaturi, despre cum tăcerea devine armă și despre memorie. Gazda era muzeul Cricoteka, instituția fondată și dedicată lui Tadeusz Kantor, un artist polonez care a transformat libertatea într-un act de rezistență. 

Discursul Hertei Müller despre dictatură nu a mai avut loc. Și nu a fost întrerupt de o dictatură. După ce a condamnat masacrele Hamas și antisemitismul tot mai vocal din Europa, câteva grupuri pro-palestiniene au cerut anularea participării ei. Iar instituția care trebuia să apere libertatea artei a cedat. Pentru a o proteja, se apără coordonatoarea Cricotecii. Pentru a nu o expune unui protest al celor ce o contestă, a explicat directoarea Natalia Zarzecka, într-un email trimis redacției ziarului berlinez Die Welt. Ar fi prevalat îngrijorarea că apariția Hertei Müller ar putea fi întâmpinată cu ”atacuri verbale” sau ”bannere ostile”. 

Într-un email citat de ziarul Die Welt, Zarzecka i-a sugerat laureatei Premiului Nobel să își înregistreze discursul. ”Cum era de așteptat, Herta Müller, cunoscută pentru poziția ei fermă în favoarea libertății de exprimare și împotriva oricărei forme de autoritarism, a interpretat propunerea drept o capitulare și a refuzat-o”, notează Die Welt. ”Nu pot accepta în tăcere o asemenea supunere și un asemenea atac la adresa libertății cuvântului”, le-a precizat scriitoarea jurnaliștilor germani.

”Atât de confuzi”

Anul trecut, Herta Müller a rostit, la Stockholm, în fața Academiei Regale de Arte, un discurs intitulat ”Nu-mi pot imagina o lume fără Israel”, despre criza izbucnită în Orientul Mijlociu, după masacrul comis de Hamas pe 7 octombrie 2023. Scriitoarea a condamnat acea ”deviere totală de la orice formă de civilizație”, dar și ura față de evrei și antisemitismul care s-au infiltrat ulterior în Europa. 

”În politica palestiniană din Gaza nu există loc pentru opinii divergente. Hamas a alungat cu o brutalitate incredibilă toate celelalte curente politice din Fâșia Gaza”, spunea la Stockholm Herta Müller, consecventă în a nu lăsa nerostite acuzațiile la adresa dictaturilor care cenzurează. ”Nimeni nu se mai întreabă dacă indignarea globală față de numeroșii morți și suferința din Gaza nu este, de fapt, parte a strategiei Hamas”, a continuat scriitoarea, acuzând gherila islamistă că ”este surdă și oarbă la suferința propriului popor”.

În același discurs, și, ulterior, într-un interviu pentru Die Welt (publicat anul acesta, pe 6 octombrie, înaintea comemorării a doi ani de la măcelul Hamas), scriitoarea născută în Banat, familiarizată cu ideologizarea forțată din dictaturi, își exprimă consternarea că, în democrație, ”tinerii din Occident, studenții, sunt atât de confuzi încât nu mai sunt conștienți de propria lor libertate”. Și dă două exemple care ar trebui să sensibilizeze comunitățile defavorizate, unul pentru comunitatea LGBT, altul pentru mișcarea feministă. Mai întâi, spune Müller, ”simpla idee a unui steag curcubeu în Fâșia Gaza este de neimaginat”. Apoi: ”Mă întreb de ce nu îi interesează faptul că Hamas nu permite nici măcar cea mai mică demonstrație pentru drepturile femeilor”.

Acuzații de ”minimalizare a unui genocid”

Herta Müller avea să revină și mai categoric în interviul din ziarul Die Welt: ”Activiştii palestinieni sunt instruiţi în organizarea şi întreţinerea stărilor de spirit. Chemarea la distrugerea Israelului sună ritmic, are rimă şi creează o identitate colectivă (...) Pentru durata și distrugerile de nedescris ale războiului din Gaza sunt responsabili atât Netanyahu, cât și Hamas. În relatările din presă, Hamas este de obicei trecută cu vederea (...) Este de neînțeles cum poate cineva să spună că susține libertatea palestiniană și, în același timp, să nu pună sub semnul întrebării puterea Hamas”.

Preluat de cel mai important cotidian polonez, Gazeta Wyborcza, interviul din ziarul berlinez a declanșat un val de reproșuri online din partea unor activiști polonezi care au acuzat-o, pe rețelele de socializare, că ar ”minimaliza un genocid”. Ulterior, aceste acuze s-au transformat în presiuni pentru anularea participării laureatei Nobel la Cricoteka. Institutul Cultural Român, co-organizator al evenimentelor de la Cracovia, inclusiv al dezbaterii la care Herta Müller fusese invitată alături de muziciana și regizoarea Ada Milea, nu a avut nimic de comentat despre gestul gazdelor poloneze.

Episodul Cracovia este un act de cenzură asumată, nu impusă, și vorbește despre o miopie morală a lumii libere, care a ajuns să confunde empatia cu indulgența față de ură. Scriitoarea s-a poziționat atât de ferm de partea Israelului nu dintr-un reflex politic, ci pentru că, după ce a văzut din interior cum funcționează teroarea ideologică, nu vrea să vadă ura și militantismul rapace ambalate în limbajul dreptății sociale. E un apel la luciditate.

Herta Müller, care și-a construit întreaga operă pe curajul de a vorbi când toți tac și a făcut din cuvânt un act de rezistență, a devenit victima tăcerii democrațiilor care pozează în echilibru, dar se tem de responsabilități.

Crisitian Ștefănescu - DW

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite