Guvernul nu vrea să eficientizeze cheltuirea banului public, pentru că bugetarii votează PSD şi PNL. Preferă să ducă ţara de râpă

0
0

Rectificarea bugetară a ridicat iarăşi problema pe ce se duc banii publici. Dublarea costurilor la împrumuturile României arată că investitorii nu mai au încredere că România poate restitui ratele la credite şi dobânzi, ajunse la un procent din buget indecent de mare. Soluţia ar fi fost eficientizarea cheltuirii banului public, scăderea chltuielilor de funcţionare a statului.

De asemeni, instalarea unor mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuielilor bugetare. Nimic, pentru că guvernul PSD-PNL nu vrea să-şi supere alegătorii bugetari, cărora le va cere votul în 2024.

În schimb, ţara se duce de râpă. Se apropie momentul în care România va deveni insolvabilă, ca în 2010. Ne vom duce cu mâna întinsă la FMI, care va pune condiţii „groaznice” (apud Florin Cîţu) pentru un împrumut masiv. Ştim la ce sacrificii a fost obligat atunci regimul Băsescu-Boc. Vrem să se repete acele tăieri de salarii bugetare?

Consiliul Fiscal (CF) face praf rectificarea bugetară

Este vorba de specialişti în finanţe şi echilibre bugetare, neutri din punct de vedere politic,  nu de politruci din clientela partidelor aflate la guvernare sau de comentatori mai mult sau mai puţin avizaţi.

Iată concluziile la care a ajuns Consiliul Fiscal.

-Pe partea de venituri bugetare CF apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu ţintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB.

- Pe partea de cheltuieli bugetare CF vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB.

-Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, CF apreciază că deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la cca 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată)

-Subdimensionarea cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală.

-Execuţia bugetară din acest an se desfăşoară sub auspicii extrem de nefavorabile în economia europeană, cu implicaţii majore asupra economiei româneşti. Este vorba de criza energetică, dereglarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare, inflaţia înaltă cvasi-generalizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia şi, nu în cele din urmă, războiul din Ucraina.

Florin Cîtu, fost premier şi ministru de finanţe: „PSD a crescut taxele de la 1 august iar pentru investiţii nu a alocat 7% din PIB nici după această rectificare.”

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei: Iată cum strânge guvernul cureaua la rectificare: creşte cheltuielile cu încă 28.3 miliarde de lei. Din care, cheltuieli de personal +1.9 miliarde de lei şi subvenţii +2.8 miliarde de lei. Ăştia sunt banii noştri pe care ni-i ia nu doar din preţurile la energie electrică şi gaz (care ajung majoritar tot la stat), ci şi din creşterea taxării muncii"

Cum se cheltuie banii în sistemul de învăţământ

În învăţământ, peste 80% din banii alocaţi de la buget se duc pe salarii. În ultimii 18 ani numărul elevilor a scăzut cu un circa un milion, adică cu 30% din câţi erau în 2004-2005. S-a redus numărul personalului din învăţământ cu 30%? Nu. Cheltuielile cu salarii au crescut, în dauna cheltuielilor de modernizare şi investiţii.

Într-un recent episod relatat de presa locală, Inspectoarea Generală de la Târgu Jiu a făcut un control la un liceu industrial şi a găsit 4 (patru) elevi în 21 de clase! A vrut să comaseze liceele tehnice, din cinci să rămână două, dar s-a opus primarul PSD-ist,  nu ştia ce să facă cu cadrele didactice rămase fără normă. Şi pierdea voturi la viitoarele alegeri.

A apărut şi fenomenul elevilor „virtuali”. În 2019, conform declaraţiei doamnei Ecaterina Andronescu, erau înmatriculaţi în clasa a VIII-a 186.000 de elevi. S-au prezentat la examenul de Evaluare Naţională 146.000. Restul erau elevi virtuali, existenţi doar în scripte, pentru ca şcoala să încaseze bani mai mulţi prin finanţarea per capita. Ministerul nu face nimic pentru depistarea elevilor virtuali, pentru care plăteşte salarii şi cheltuieli de funcţionare a şcolilor.

Salarizarea profesorilor nu se face în conformitate cu performanţa cadrelor didactice, măsurată prin progresul şcolar al elevilor. Nu avem un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe aplicaţii informatice, care să ne spună, în sfârşit, care este adevărul despre prestaţia profesorilor la catedră. Nu vrea conducerea ministerului, pentru că profesorii şi familiile lor aduc circa un milion de voturi, pe care ar risca să le piardă.

Ministrul Cîmpeanu cere bani mai mulţi pentru învăţământ, dar nu există în proiectele de legi propuse  mecanismele de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor publici.

Este o situaţie pe care o semnalăm de mulţi ani, fără niciun efect.

Situaţia financiară a României este la limită. Nu avem un buffer consistent, cu care să facem faţă multiplelor crize aflate la orizont: criza energetică, dereglarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare, inflaţia înaltă, pandemia, seceta extinsă, războiul din Ucraina.

Iarna care vine s-ar putea dovedi foarte grea. Există riscul ca români foarte săraci să moară de frig în case, fără ca guvernul să aibă cum să-i ajute şi protejeze. Un guvern responsabil pune răul înainte, şi se înarmează cu tot ce este necesar pentru a face faţă oricăror evenimente, oricât de grave. Nu este cazul guvernului României.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite