Guardians of the galaxy

0
0
guardians of the galaxy

Aceasta este povestea care a convins oamenii să se întoarcă la cinematografe, într-o vară care a fost o dezamăgire financiară la scară mare. Este o surpriză şi un film care încearcă să aducă umanitatea la vedere fără să provoace suferinţă. Mizează pe plăcerea pe care o produce umorul şi frumuseţea, nu pe frica produsă de tragedie.

Vă ofer două opinii despre Guardians of the Galaxy. Kyle Smith, în NY Post, observă că filmul este vulgar şi juvenil. Ross Douthat, în NY Times, observă că aventura, comparată cu Star Wars, întrucât părţi din poveste şi structură sunt similare, suferă de pe urma unor antagonişti inscrutabili. Mi se pare că ambele critici sunt adevărate şi că fac parte din ce a făcut filmul atât de popular. Vulgaritate ne aminteşte de spontaneitate şi de dorinţele a căror satisfacţie ne ghidează vieţile într-o mare măsură, dar într-un fel care nu ne umileşte, ba chiar ne amuză. Inscrutabilitatea are legătură cu cât de rezonabili am devenit ca democraţi: Nu avem nici o idee de ce cineva ar putea să vrea să ne extermine. Nu mai putem gândi un duşman, ci ne dorim să fim democraţi cu tot universul.

Nici un blockbuster cu supereroi nu este atât de neserios. Mai departe, critica mea este următoarea, acest film pare să anunţe dominaţia unui nou fel de spectacol, unde spectacolul virtuţii morale nu costă nimic şi sacrificiul eroic nu costă pe nimeni viaţa. O puteţi vedea elaborată aici. Atât acum despre stil. Cât priveşte conţinutul, inversează acea judecată: Această poveste promite că nişte oameni care au crescut în suferinţă şi fără experienţa civilizaţiei ar putea refuza tragedia sau nebunia de dragul de a ne salva civilizaţia - vedeţi aici elaborarea analizei. Dacă această apărare a civilizaţiei noastre este serioasă, avem veşti bune. Oricum, este senzaţional şi că există, şi că este astfel ascunsă.

Există un conflict evident între gustul aristocratic pentru excelenţă şi siguranţa democratică a mediocrităţii. Eroii democratici sunt ca Hercule. Eroii aristocratici ca Ahile. Filmele în democraţie trebuie să exagereze asemănarea dintre oameni, să ne facă să părrem mai egali decât suntem în realitate, nu în ultimul rând pentru a ajuta coeziune comunităţii. Un fel de a prezenta eroi adevăraţi fără a ne forţa să ne uităm în sus la ei prea mult este să vedem oameni care se ridică din adâncuri. Toţi cinci eroii din acest film ar trebui să fie monştri dată fiind suferinţa pe care au îndurat-o--sau mutilaţi. Sunt, însă, oameni.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite