Glasul filosofiei trebuie să se audă
0În ultimele zile vestea reducerii numărului de ore la disciplinele Filosofie, Logică sau Psihologie a produs emoție în întreaga societate. Se pare că guvernanții nu înțeleg nici sistemul educativ, nici complexitatea organismului social.
Trebuie precizat de la început că filosofia, și disciplinele socio-umane, în general, au fost vitregite în ultimii ani, mergând, mai degrabă, ca racul (după cum frumos se exprimă Umberto Eco în lucrarea omonimă, Înainte ca racul): eliminarea de la profiluri întregi, reducerea numărului de ore, astfel că filosofia a ajuns la ora actuală un fel de cenușereasă a educației.
Se va spune că filosofia în general trece prin momente asemănătoare, la fel de dificile și în alte spații culturale. În fond, declararea morții filosofiei de oameni (postmoderni) iresponsabili vine exact pe linia aceasta. Nu ne vom mira deci că scade numărul celor interesați de filosofie, scade numărul de absolvenți, studenți și doctoranzi.
Problema pe care vreau să o ridic este că exact în această stare de lucruri o soluție posibilă este tocmai creșterea rolului social și importanței filosofiei. Tocmai în vremurile dificile pe post-pandemie și, mai ales, de război (horribile dictu!) nevoia de filosofie este mai mare decât în deceniile (calme) trecute.
Nu voi insista pe ceea ce poate să facă filosofia, adică la ce este bună filosofia; mă voi limita să subliniez câteva aspecte de bun simț. În primul rând, societatea are nevoie să-și asigure fundamentele cu idei solide, cum sunt conceptele filosofice de bine, adevăr, dreptate, libertate, fericire etc. Elevii, tinerii și studenții au nevoie de cunoașterea valorilor de bază ale civilizației noastre occidentale. Binele, adevărul sau dreptatea nu sunt simple cuvinte, concepte goale, abstracte, ci pe baza lor ne formăm convingeri și atitudini. Cine crede în bine nu va avea un comportament urât sau nedemn. Cine crede în adevăr nu va căuta să mintă pentru a-și realiza scopurile.
In al doilea rând, pregătirea copiilor și elevilor (subliniez: de la vârste mici; deci, cu mulți ani înainte de a se studia filosofia în ultima clasă de liceu) cu conceptele filosofice de bine, adevăr, dreptate etc îi va face mai bine pregătiți pentru a fi solidari, empatici cu oamenii aflați în suferință sau pur și simplu îi face să dea dovadă de simpatie față de celălalt. Traiul omului în societatea ține de reguli ce sunt respectate tocmai pentru a avea succes, exact ca la jocul de șah – un mare maestru câștigă meciul prin respectarea regulilor jocului de șah și prin măiestria, inteligența, memoria sa, nicidecum prin încălcarea regulilor jocului de șah. De exemplu, micile șmecherii, scurtcircuitarea (era să scriu tipic românească) pentru a obține un succes mai rapid vor fi dejucate atunci când vei înțelege că munca cinstită îți oferă nu numai satisfacții mai mari, dar și reușită pe termen lung.
În acest context, tot ca o soluție posibilă, așa cum a rezultat și de la Congresul Smart Diaspora, de la Timișoara, din 10-13 aprilie, este plasarea studiului filosofiei în clasa a XI-a (în loc de clasa a XII-a) și introducerea de discipline cum sunt: Filosofie pentru copii, Etică, Gândire critică pentru a fi studiate la nivel gimnazial și liceal.
Nu vreau să susțin că modificarea planurilor cadru (pregătită în aceste zile de minister) este rea sau bună în sine, ci că modificarea planurilor cadru trebuie să fie făcută cu luarea în calcul a tuturor datelor, atât în raport cu nevoile elevilor, cât și ale societății. Dacă se reduce numărul de ore pentru studiul matematicii, s-ar putea să fie o măsură bună (apreciată) pentru elevi, dar trebuie ținut cont și de părerea profesorilor de matematică. Tot la fel, poate că religia oferă elevilor o medie 10 ușor de obținut, dar trebuie ținut și de nevoia societății ce solicită de mulți ani înlocuirea studiului religiei cu studiul istoriei religiilor sau cu studiul eticii.
Ca să închei, discuții ample se cer a fi purtate în jurul modernizării (înnoirii) sistemului curricular, în acord cu globalizarea, provocările secolului XXI și, mai ales, cu digitalizarea și revoluția tehnologică contemporană. Elevii au nevoie să fie pregătiți pentru ocuparea unor meserii care acum, sub ochii noștri, se creează. Or, în aceste condiții de dezvoltare tehnologică accelerată, tocmai filosofia, științele umaniste în general, oferă acel liant de care este nevoie pentru o dezvoltare armonioasă, echilibrată a tinerilor. Poate că majoritatea elevilor din clasele mici ar vrea să facă mai multe ore de sport, poate că cei din gimnaziu ar vrea mai multe ore de joc pe calculator, dar simultan ei toți au nevoie să înțeleagă cât este de importantă filosofia pentru o dezvoltare armonioasă.
Se încarcă comentariile...
