FOTO Talinn, capitala de basm a Estoniei

Talinnul este un oraş al panoramelor  FOTO: Arhivă personală

Poate ştiţi că Talinnul este un oraş-capitală al unei ţări baltice, Estonia. Dar, probabil, nu aţi auzit prea multe alte lucruri. Şi, de fapt, am ajuns din întâmplare. Pur şi simplu eram la Helsinki şi m-am gândit să dau o fugă şi peste golf, în Estonia. Nici eu nu ştiam mare lucru despre Talinn şi am avut o mare surpriză. Dar, odată intrat în oraşul vechi, parcă am intrat în vechile povesti germane cu Hänsel şi Gretel.

Am vizitat Talinnul într-un „day trip”, venind de la Helsinki, aflat la doi paşi, peste un golf… feribotul nu face mai mult de 2 ore. Nu erau chiar mulţi pasageri, aşa că n-am avut nicio problemă să găsesc bilet. Drumul a fost OK şi fără incidente, aşa că iată-mă debarcând în Talinn. Prima imagine – un port mai obosit decât cel din Helsinki şi o fabrică dezafectată unde era un bar… Primul gând ? Welcome to Soviet Union!

Dar, după ce am traversat un bulevard destul de larg, am intrat direct într-o lume medievală… bine aţi venit în cartea de poveşti Talinn! După ce trec de zidurile de apărare, am pătruns într-o lume de secol 16, cu străduţe strâmte, cu clădiri istorice, biserici şi mici palate. Dacă în Riga sunt foarte mulţi turişti, la Talinn e plin – mai ales scandinavi şi germani, dar şi destui ruşi, care, de altfel, se înţeleg foarte bine cu ruşii din Estonia (se pare că în Talinn ruşii nu sunt chiar o minoritate, ci poate chiar o majoritate).

Oraşul vechi este pur comercial. În afară de câteva şcoli şi clădiri administrative, în rest totul este la dispoziţia turistului – magazine de suvenire, restaurante, baruri, muzee. Şi peste tot, promoteriţe îmbrăcate în straie feudale sau moderne, adevărate fotomodele pe care mai repede le-aş vedea dansând prin baruri, decât vânzând vederi pe străzile din Talinn.

De altfel, în Talinn am văzut un job unic probabil în lume – consultantă de vederi – la fiecare colţ de stradă, tinere îmbrăcate în tricouri roşii pe care scrie „Ask me for the best postcards în town” îţi recomandau ce vederi să cumperi!

Aerul medieval e însă respectat mai ales de restaurante – fete şi băieţi îmbrăcaţi în vestminte de epocă îi invită pe trecători să ia o gustare sau o bere în restaurante cu specific feudal… Să nu uit şi călăii, sau, mai bine zis, calăuoaicele (Dumnezeu ştie dacă ăsta este cuvântul corect, nu cred că au existat prea mulţi călăi de sex feminin în istorie) cu masca de călău pe figură care te invită la Muzeul Torturii Medievale!

Să nu uit şi fotomodelele care vând alune şi fistic (deşi rimează, în mod cert nu la un preţ de nimic, dimpotrivă), dar şi blonda îmbrăcată în Robin Hood care te îmbie la o partidă de tras cu arcul la ţintă (o distracţie pe care am văzut-o populară şi în Ucraina, la Hotin sau la Cameniţa).

Să trec însă peste fetele şi băieţii care joacă în piesa medievală „Talinn” şi să iau la pas oraşul. Intru în prima biserică – concert de muzică medievală susţinut de doi trubaduri în costume de epocă. Mai ales tipa, care e singura femeie urâtă pe care am văzut-o în tot Talinnul, are o voce incredibilă, care amplificată de acustica bisericii îţi rămâne în memorie.

Piaţa centrală, Raekoja Plats, este dominată de primărie, dar toate clădirile superb renovate adăpostesc restaurante şi baruri, iar în centrul pieţei se vând suvenire tipice zonei baltice – chihlimbar, căciuli de blană şi milieuri.

Mai departe, urci pe nişte uliţe spre Toompea, un deal care domina vechiul oraş şi care, conform legendei, ar fi un tumul construit pentru primul erou eston, Kalev… Pe drumul în urcare, sub zidul dealului, găseşti o galerie în aer liber cu picturi de vânzare…

Sus, pe deal, nu poţi să ratezi superbele privelişti panoramice… Peste tot, ziduri de cetate, turle de biserici şi acoperişuri roşii… iar pe fundal, marea albastră cu feribotul de Helsinki… Absolut superb! Tot acolo, se află şi catedrala ortodoxă a oraşului, Alexandr Nevski, o amintire a faptului că totuşi Estonia a fost ocupată de ruşi timp de mai bine de trei secole, iar acuma există o comunitate rusofonă extrem de mare şi de puternică… de altfel, spre deosebire de bisericile luterane sau catolice din oraş, cam goale, catedrala ortodoxă era arhiplină şi se ţinea o slujbă pravoslavnică.

Talinnul este un oraş al panoramelor… Poţi să-l priveşti de pe deal, dar şi din vârful bisericii Sf. Olaf, o turlă de 124 de metri care pe vremuri era un observator al KGB-ului, astăzi, un observator al turiştilor şi aparatelor lor fotografice cu foarte mulţi zoomi. Şi că veni vorba de KGB… la doi paşi de Sf. Olaf se afla o clădire care a aparţinut aceleiaşi instituţii, dar ale cărei ferestre de la demisol au fost zidite pentru ca trecătorii să nu audă urletele bărbaţilor şi femeilor torturate de vajnicii apărători ai comunismului… şi se pare că torturile feudale din muzeul atât de promovat erau doar nişte masaje mai puternice comparativ cu metodele sofisticate ale tovarăşilor!

Nu am fost în oraşul nou… Cine a fost pe acolo mi-a spus că nu e nimic de văzut. Am stat toată ziua în oraşul vechi înainte de a mă întoarce la Helsinki. Mie mi-a plăcut… în ciuda caracterului comercial evident, te simţi ca într-o poveste… mă rog, depinde de fiecare. Mie îmi plac oraşele care sunt păstrate că acum nu ştiu câte sute de ani – fie că e vorba de Veneţia, Brugge, Carcasonne, Korcula, Sighişoara, Obidos sau Talinn. Îmi pot închipui cum arată urbea acum cu secole in urmă. Iar în Europa sunt puţine locuri de genul acesta care nu sunt turistice. Poate doar Cameniţa, în Ucraina, un oraş istoric, foarte frumos restaurat, dar cam pustiu…