FOTO Patrimoniul industrial lăsat Capitalei de familia Assan
0
De numele familiei Assan se leagă începuturile comerţului şi industrializării Bucureştiului. Patrimoniul arhitectural industrial este astăzi doar o tristă ruină ce nu mai poate evoca momentele de glorie de la jumătatea secolului al XIX-lea şi până la Primul Război Mondial.
George Assan, comerciant şi industriaş. Sursa: D.Furnică, Din istoria comertului la români, mai ales băcănia, Ed.Socec, 1908, planşa 9
Prima băcănie deschisă în 1849 de Ioan Martinovici şi George Assan (1821-1866) a fost în strada Lipscani, colţ cu Smârdan, şi şi-a câştigat repede un bun renume pentru că a introdus în Capitală bunuri de lux aduse din străinătate.
În câţiva ani cei doi şi-au mutat magazinul în Hanul Şerban-Vodă. Anul 1853 este unul istoric pentru dezvoltarea industrială a Bucureştiului prin aducerea de la Viena a primului motor cu aburi Siegel care i-a permis deschiderea Morii Assan în zona Moşilor. Se spune că primul coş de 24 de metri înălţime a creat senzaţie în Colentina când a fost construit.
ing. Basile G.Assan Gheorghe G. Assan
Sursa: D.Furnică, Documente privitoare la comerţul românesc, Ed.România nouă, 1932, pl. IV şi V
În 1864, George Assan se retrage din comerţ, dedicându-se industriei, iar în 1865 se desparte de asociatul său, Martinovici. Timp de 20 de ani, activitatea este coordonată de văduva sa, Alexandrina, care va preda afacerilor celor doi fii, şcoliţi în străinătate: Basile G. Assan (1860-1918), inginer mecanic şi Gheorghe G. Assan (1862-1909), chimist şi economist. Tinerii au schimbat şi dezvoltat moştenirea lăsată de tatăl lor şi ajung să coordoneze Fabricile Assan din Şoseaua Ştefan cel Mare: morărit, uleiuri, vopsele/ lacuri şi săpunuri.
Reşedinţele Assan
Pe Podul Mogoşoaia nr. 66, pe vizavi de Palatul Regal, văduva Alexandrina a construit o casă ce a devenit ulterior Hotel Metropole, fiind transformată de arhitecţii Gottereau în 1873.
În anuarele Bucureştiului, de la sfârşitul sec. al XIX-lea, cei doi fraţi apar cu reşedinţa tot pe proprietatea părintească din Calea Victoriei (nr. 96), în 1904 Gheorghe apare cu adresa în str. Clemenţei nr. 11, iar Basile în str. Rotari nr. 1. Gheorghe G.Assan comandă în 1904-1905 arh. Ion D. Berindey o reşedinţă somptuoasă beaux-arts în Calea Dorobanţi nr. 59, iar în 1906 Basile se mută în str. Scaune nr. 21-23 unde va construi o reşedinţă Sezession după planurile lui Marcel Kammerer. (vezi articole rev.Arhitectura nr. 6/2013) Mama Alexandrina a locuit şi ea pe str. Scaune la nr. 44.
Fabricile Assan
Sursa: Frederic Dame, Bucarest en 1906, Ed.Socec, 1907, p. 593
Inventarele Fabricilor Assan, fond A.N.D.M.B., inv. 171 si 301
Apelând la documentele contabile din 1904-1905 din Arhiva Naţională Direcţia Municipiului Bucureşti (inv.171 şi 301) , aflăm următoarele terenuri, imobile şi fabrici: Hotel Metropole, Marele Magazin, imobil din str. Cuza-vodă nr. 70, terenuri fabrici, coşul cel mare, locuinţe lucrători, clădire direcţiune, moara de grâu şi porumb, magazii şi silozuri, maşini. Fabrica de ulei era în construcţie la acea dată.
Sursa: Gazeta ilustrată, decembrie 1913
În 1912-1913, apar adăugate puţuri, turnuri de răcire, pompe centrifuge, clădirea maşinilor şi cazanelor, fabricile de ulei, vopseluri şi chituri, săpun, glicerină şi bidone, prese, alte ateliere şi locuinţe lucrători. Cel mai probabil în acea perioadă avuse loc un incendiu care afectase şi magaziile şi materiile prime, fiind prevăzute şi cheltuieli cu reconstruirea fabricii de ulei.
Sursa: Gazeta ilustrată, decembrie 1913
Probabil pentru a se evita alte pierderi, în inventarul din 1913-1914 apare o nouă magazie de fier Wolff în construcţie. Mai multe detalii reies din 1913-1914, când această nouă magazie de făină este şi electrificată cu instalaţii electrice Bleichert şi se construia o nouă moară. În anii următori, preocuparea pentru modernizare şi investiţiile în noile tehnologii cresc constant, dovadă a priceperii şi interesul proprietarilor pentru dezvoltarea afacerii.
Magazie 1913 Locuinta funcţionari 1924
Sursa: fondul Fabricilor Assan, A.N.D.M.B., inv. 171 si 301
Foto: arh.Ionut Butu
Planurile identificate în fondul Fabricilor Assan sunt semnate de fraţii L şi C. Turconi (1910), conductorul R.Bame (1912-1913) şi conductorul C.Petrescu (1924).
Clădirea impunătoare de 7 etaje ce se află astăzi în ruină avansată adăpostea magazia de grâne uleioase. Construcţia a fost începută în 1903 cu prilejul aniversării a 50 de ani de activitate.
Plan de situatie al fabricilor Assan, 1911
Se încarcă comentariile...
