FAZ despre laserul de la Magurele: ”Nu există limite pentru vise”
0O suburbie a capitalei României dă ora exactă a cercetării globale: Măgurele este Mecca celor ce studiază viitorul tehnologiei. Frankfurter Allgemeine Zeitung povestește despre laserul care începe să schimbe lumea.
Într-un buncăr cu aer și reguli de spital, cu stâlpi speciali care trebuie să protejeze împotriva vibrațiilor seismice, în dosul unor pereți masivi de beton și oțel, cel mai puternic sistem laser vreodată construit generează, printre oglinzi și cristale de titan de safir, de două ori zece petawați într-o infimă fracțiune de secundă. Altfel spus, fiecare fascicul produce 10 cvadrilioane - sau, și mai defalcat, 10 milioane de miliarde - de wați. A zecea parte din energia transmisă de soare pământului. La fel de mult trebuie împărțită o secundă pentru a înțelege cât de mult (sau puțin) a durat procesul.
Dincolo de frontiera cunoașterii
Laserul de la Măgurele este ceva ”gigantic”, spune inginerul german de comunicații Bernhard Quendt, vicepreședinte și CTO al grupului francez Thales, specializat, între altele, în tehnologie digitală, inteligență artificială și securitate cibernetică pentru aeronautică și transporturi, apărare și securitate. Concernul Thales a construit - cu finanțare susținută de Comisia Europeană și Guvernul României - această instalație unică în lume, despre a cărui existență Quendt nici măcar nu avea idee că există, cu puțini ani în urmă, pe când lucra încă la Siemens. Pentru ani buni de acum înainte, ceva de talia laserului de la Măgurele nu va apărea niciunde în lume. Într-o bună zi va fi depășit - dar până atunci are toate șansele de a împinge cât mai departe frontierele cercetării.
Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2018, Gérard Mourou, a cărui contribuție științifică a făcut posibilă tehnologia din suburbia Bucureștilor, și-a imaginat că ELI-NP (acronim pentru Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) ar trebui amplasat în Franța. Alegerea a fost însă alta pentru că, spune Mourou, ”România este cea mai bună în acest domeniu”. Complementar acestui centru de explorare a interacțiunilor dintre lumină și materie aflat în sudul capitalei României funcționează încă două: unul lângă Praga, în Cehia (ELI-Beamlines), celălalt la Szeged, în Ungaria (ELI-ALPS). Scopul acestor amplasamente a fost ca aceste țări, mai de curând intrate în Uniunea Europeană, să devină mai atractive în universul cercetării comunitare, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-un articol publicat în paginile sale de știință.
Investiția totală pentru amplasamentul de la Măgurele s-a ridicat la circa 320 de milioane de euro. Construcția a început în 2013 iar capacitatea pentru care a fost gândit a fost atinsă în urmă cu doi ani. ”Performanța superlaserului este în prezent măsura tuturor lucrurilor din lume”, care atrage cercetători și companii de pe tot globul, scrie ziarul care apare la Frankfurt. Printre acestea, un start-up german experimentează la Măgurele cu tehnologia care pune fizica nucleară în folosul a tot felul de utilități - de la tratamentul cancerului sau dronele defensive până la viitoare inovații astăzi încă inimaginabile.
O sursă curată și sigură de energie
Mourou este un fel de ”părinte spiritual” al superlaserului, observă FAZ. Vizita lui la Măgurele se datorează colaborării cu bavarezii de la Marvel Fusion, care vor să transforme tehnologia folosită acolo într-o sursă de energie curentă. Inițiativa primului utilizator privat al laserului românesc se poate transforma într-un strălucit exemplu de produs comercial high-tech ”Made in Europe” de succes. Iar marele avantaj este că rezultatul ar reprezenta o sursă curată și sigură de energie: nu ar genera deșeuri radioactive și nici nu ar fi expusă riscului unor catastrofe nucleare.
”Șapte zile pe săptămână, de la 8 dimineața până după miezul nopții, oamenii de la Marvel Fusion și cercetători din diverse universități europene lucrează în ture, într-un fel de capsule spațiale, pentru a valida conceptul fizic”. Parteneriatul cu Thales și ELI-NP le permite accesul la supertehnologia laser de două ori pe an timp de câteva săptămâni, notează reporterul FAZ, care a vizitat platforma de la Măgurele.
Ziarul german încearcă, prin cuvintele lui Marius Schollmeier, care conduce echipa de cercetare de la Marvel Fusion, să sintetizeze cât mai pe înțelesul publicului larg activitatea start-up-ului din München: verifică dacă laserul funcționează în faza de experimente la fel de bine ca în cea de simulări și încearcă să afle cum ar trebui să arate viitoarea centrală electrică.
Bavarezii au deja renume în întreaga lume. Din 2027 vor colabora în Colorado cu universitatea de acolo. Că treaba pe care o face Marvel Fusion are perspective reale o dovedește și finanțarea primită de la Agenția Federală germană de Inovare SPRIND pentru dezvoltarea propriei tehnologii laser. Obiectivul este ca din 2035 să pornească, propriu-zis, construcția de centrale comerciale de fuziune - cercurile de experți sunt încă sceptici dar importanța demersului începe să fie înțeleasă de politicienii de la Berlin.
”Nu există limite pentru vise”
Dar, în paralel, nici concurența nu doarme. În special în SUA, investitorii nu se feresc și, cu riscurile de rigoare asumate, capitalizează start-up-uri care se zbat să inoveze tehnologic. Există, scrie FAZ, deja peste 40 de companii private angajate în dezvoltarea fuziunii nucleare.
Se lucrează la ceva similar și în Europa. În Germania, la Darmstadt, Focused Energy este unul dintre competitorii celor de la Marvel. Chiar și grupul Thales a decis să nu se limiteze doar la povestea de succes de la Măgurele și s-a implicat cu un al doilea proiect în această cursă pentru reactorul de fuziune al viitorului, în baza unui grant de la banca de stat franceză de dezvoltare.
Quendt, observă Frankfurter Allgemeine Zeitung, este convins că ”laserele vor schimba lumea”, de la fuziunea nucleară până la tratarea cancerului, de la explorarea planetei Marte sau comunicarea între sateliți până la apărarea cu drone, de la izolarea de fulgere a clădirilor până la eliminarea deșeurilor nucleare dăunătoare. Iar oamenii de știință vor putea construi viitoare acceleratoare de particule de dimensiuni mult mai compacte. ”Aproape că nu există limite pentru vise iar spectrul de aplicații este uriaș”, se entuziasmează germanul din stafful francezilor de la Thales.
Se încarcă comentariile...
