„Experimentul Piteşti“ în RP Chineză: îndoctrinarea şi represiunea uigurilor

0
0
Revolte în China: 10.000 de hani îi vânează pe uiguri
Revolte în China: 10.000 de hani îi vânează pe uiguri

Pe data de 22 decembrie protestatarii din Hong Kong au manifestat pentru prima oară în mod deschis împotriva represiunii la care este supusă minoritatea musulmană a uigură din provincia Xinjiang a RP Chineze. Protestatarii au purtat măşti (pentru a nu fi recunoscuţi prin tehnologia de recunoatere facială, practicată pe scară largă de RP Chineză pentru supravegherea dizidenţilor).

Aceştia au scandat “Libertate pentru uiguri, libertate penru Hong Kong” şi “Falsa autonomie oferită de RP Chineză are un singur obiectiv: genocidul”.

S-a făcut pentru prima oară public legătura dintre politica RP Chineză în cele două provincii, o politică practicată şi faţă de Tibet sau Taiwan. Un stat autoritar vrea să îşi impună modelul politic în toate teritoriile pe care le controlează sau ar vrea să le controleze.

Manifestaţia din Hong Kong îşi are rădăcinile în evenimentele desfăşurate cu mai puţin de o lună mai devreme. Pe data de 24 noiembrie International Consortium of Investigative Journalists a publicat mai multe documente referitoare la o vastă reţea de lagăre de concentrare chineze în care sunt deţinute aproximativ 1 milion de persoane ce aparţin minorităţii uigure. Aceste documente au făcut înconjorul lumii sub denumirea de China cables. Documentele au dezvăluit un mod extrem de complex de funcţionare a acestor lagăre. Este vorba de locaţii secrete unde se intră pe baze coercitive, non-voluntare şi în care se practică intens îndoctrinarea.

Prima reacţie a autorităţilor de la Beijing a fost să nege aceste documente. Ȋn faţa reacţiei unanime de condamnare la nivel internaţional, guvernul chinez a recunoscut existenţa locaţiilor respective dar a declarat că este vorba de structuri dedicate “formării profesionale”, în care s-ar intra pe bază voluntară. China cables arată însă fără echivoc că scopul acestor lagăre este spălarea creierelor.

Ȋndoctrinarea este descrisă în amănunt printr-o circulară semnată Zhou Hailun, vicepreşedinte al Partidului Comunist din RP Chineză şi cel mai înalt oficial guvernamental în materie de securitate naţională. Documentul descrie un sistem rigid de control fizic şi mental, dublat de un regim strict de izolare. Deţinuţii pot rămâne în aceste lagăre de concentrare pe timp nedefinit. Cei care parcurg un traseu complet de îndoctrinare pot să fie luaţi în considerare pentru a fi eliberaţi, însă doar la cel puţin un an de la sfârşitul îndoctrinării. Progresele deţinuţilor sunt echivalate cu un sistem de puncte pe care aceştia le obţin: transformare ideologică, respectul diisciplinei, studiu şi pregătire. După parcurgerea unui ciclu complet, deţinuţii sunt transferaţi în lagăre special pentru “formare profesională” - îndoctrinare şi mai intensă.

Ultimul paragraf al acestei circulare este cutremurător: Zhou Hailun interzice verificarea “deceselor în condiţii anormale”.

Multe dintre mărturiile foştilor deţinuţi sunt foarte asemănătoare tratamentul descris în China cables. Aceştia confirmă că a existat o primă perioadă de îndoctrinare ideologică şi de studiu intens al limbii chineze, urmată de o perioadă de muncă forţată.

Autorităţile chineze au negat aceste informaţii dar au declarat că luptă împotriva terorismului musulman. Ȋn 2009 peste 200 de persoane de etnie han (chineză) au murit cu ocazia unor atentate teroriste la Urumqi, capitala regiunii Xinjiang dar nu există probe privind implicarea minorităţii uigure. Niciun uigur nu a fost descoperit în rândul celor care au luptat în Irak şi Siria în rândurile Statului Islamic.

Circulara lui Hailun descrie foarte bine caracteristicile sistemului de supraveghere chinez: este total interzisă fotografierea sau filmarea în zona lagărelor, iar regulile care descriu funcţionarea acestora sunt strict confidenţiale. Documentul descrie pe larg cum ar trebui instruiţi paznicii pentru a menţine secretul absolut asupra funcţionării lagărelor.

China cables au adus la lumină aspecte total necunoscute legate de sistemul de supraveghere: în 2017 peste 24000 de persoane au fost declarate suspecte, dintre care 15600 au fost trimise în lagăre de concentrare, iar 706 în închisori. 2096 persoane au fost puse sub un sistem strict de supraveghere electronică, iar 5508 au rămas în starea “temporar imposibil a fi deţinute” - fiind, mai mult ca sigur, următorii pe lista celor care vor fi trimişi în lagăre.

Scopul autorităţilor chineze este ca membrii minorităţii uigure să uite identitatea lor etnică şi să devină cetăţeni chinezi fără altă identitate.

Niciodată după al Doilea Război Mondial nu s-a întâmplat ca o minoritate etnică să fie supusă unui regim atât de aspru de exterminare.

Toate documentele care se referă la uiguri din China cables poartă menţiunea ji mi (strict secret), ceea ce ne arată cât de mult ar fi dorit regimul de la Beijing ca ele să nu fie cunoscute opiniei publice internaţionale.

Poate părea surprinzător dar ce se întâmplă în prezent în Xinjiang reprezintă doar o etapă dintr-un plan mai amplu care a fost elaborat şi pus în aplicare în cazul Tibetului, din 1949 până în prezent. Planul cuprinde 4 modalităţi de acţiune, nu neapărat successive. Deloc întâmplător, şeful Partidului Comunist în Xinjiang a avut aceeaşi poziţie anterior în Tibet. O modalitate este cea a izolării internaţionale. Jurnaliştii şi turiştii străini nu sunt lăsaţi să intre în regiunea unde au loc violări ale drepturilor omului. Autorităţile nu au luat în calcul personalitatea lui Dalai Lama şi puterea sa de convingere, după cum nu au anticipat nici publicarea China cables în presa occidentală. O altă modalitate este încurajarea migraţiei dinspre regiuni mai sărace ale RP Chineze în Tibet, respectiv Xinjiang. O altă modalitate se referă la mobilizarea în regiune a unui enorm aparat de supraveghere. Nu în ultimul rând, există şi modalitatea răspunsului în forţă la presiunile internaţionale.

Cea din urmă modalitate reprezintă cel mai eficient şi totodată cel mai periculos instrument folosit de RP Chineză pentru a contracara acuzaţiile potrivit cărora încalcă drepturile omului.

Ȋn luna octombrie, înainte de apariţia China cables, Marea Britanie a adus problema abuzurilor la adresa minorităţii uigure pe agenda ONU. Reprezentantul acestei ţări la ONU a iniţiat o rezoluţie, semnată de reprezentanţii a 22 de ţări, printre care şi SUA, cu scopul ca ONU să aibă acces în lagărele de concentrare din Xinjiang. RP Chineză a blocat rezoluţia, aliniindu-se cu mai multe state autoritare şi afirmând necesitatea de a combate terorismul şi extremismul religios. Autorităţile de la Beijing au iniţiat concomitent presiuni la adresa statelor care au sprjinit demersul britanic. Diplomaţi Austriei au declarat public faptul că reprezentanţii RP Chineze au recurs la presiuni pentru ca să nu semneze proiectul de rezoluţie, fără succes însă. Albania a semnat şi imediat după aceea RP Chineză a blocat organizarea unui eveniment bilateral la Beijing. Mai mult, RP Chineză a învăţat de la Federaţia Rusă lecţia presiunilor financiare: reducerea sau suprimarea contribuţiei poate bloca aceste instituţii. Federaţia rusă a practicat cu succes această politică faţă de Consiliul Europei. RP Chineză finanţează mai mult ONU din 2012 de când Xi Jinping este la putere, pentru a bloca din interior anumite proiecte legate de drepturile omului. De exemplu, în 2017 a fost creată o poziţie pentru a se asigura atingerea unor obiective de drepturile omului de căttre toate agenţiile ONU. RP Chineză a blocat finanţarea şi poziţia respectivă nu a mai fost creată. Mai mult ca sigur, dacă presiunea de a discuta problema minorităţii uigure va escalada, RP Chineză va bloca şi mai drastic orice discuţie în cadrul ONU - singurul for internaţional în care o asemenea problemă poate fi discutată şi pot fi decise unele soluţii.

Protecţia drepturilor omului nu este un aspect abstratct, ci se referă la situaţii foarte convcrete, cum este cea a minorităţii uigure. Există o comunitate internaţională bazată pe valori precum drepturile omului, o comunitate din care fac parte mai multe state occidentale. Problema este că RP Chineză este un investitor solid, prezent sau potential, în toate părţile globului â exostă puţine state care îşi bazează poziţia internaţională pe respectarea drepturilor omului. Se poate supune Federaţia Rusă la unele sancţiuni economice pentru încălcarea dreptului international dar nu se poate face acelaşi lucru referitor la RP Chineză care poate riposta pe o scară mult mai largă, cu efecte greu de anticipat. România nu a excelat niciodată în a pune drepturile omului în centrul acţiunii sale externe. In raport cu RP Chineză, există o temere ancestrală de a nu deranja, în general. Taiwan, Tibet, Dalai Lama, proteste Hong Kong, minoritatea uigură reprezintă cuvinte sau expresii interzise în vocabularul de politică externă. Aceste probleme nu sunt cunoscute, nu sunt pe agenda media. Drepturile omului sunt în general puse în plan secund în acţiunea publică, internă sau externă. A venit momentul schimbării de paradigmă. Aparţinem unei comunităţi de valori, cea occidentală, în care drepturile omului sunt cunoscute şi apărate - este cazul să onorăm această apartenenţă cu gesturi concrete, de solidaritate, indiferent de posibilele costuri economice. Ceea ce se întâmplă acum în RP Chineză cu minoritatea uigură este ceea ce s-a întâmplat pe toată perioada comunistă cu cei care s-au ridicat împotriva regimului. Chiar şi doar pentru a le onora memoria, este nevoie de o reacţie atunci când drepturile omului sunt încălcate în RP Chineză.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite