Europa drogurilor în plină liberalizare. Cu noi cu tot

De la „România educată”, proiectul teoretic devenit imposibil în contact cu realitatea, se pare că, urmând un trend european, de îndreptăm către „România drogată”, exact în cazul aceluiași segment de populație care ar fi trebuit să beneficieze de binefacerile școlii. În acest sens, devenim, din nefericire, din ce în ce mai europeni, ne aliniem, pe an și lună ce trece, la fenomenul consumului de droguri care are deja de ani de zi un caracter de fenomen de masă după exemplul copleșitor oferit de piața americană. Fără niciun fel de îndoială, suntem și noi pe acest drum și, după părerea mea, chiar ar trebui să ne intereseze faptul că înaintarea societății europene pe drumul liberalizării consumului unor anumite categorii de droguri devine ireversibil. Cel mai recent exemplu este Germania unde, oficial, este deja legalizată nu numai posesia de canabis, dar și producția de canabis în plantații deținute individual sau de mici grupuri de persoane interesate.

Cât de rapid va influența acest consum de „droguri ușoare” drumul spre cele „dure”? Tema este discutată de decenii, răspunsurile diferă de la țară la țară, de la o legislație la alta și Uniunea Europeană, cel puțin în acest moment, se dovedește incapabilă să producă un cadru legislativ unitar care să împiedice extensia fenomenului consumului de droguri și al balansării sale înspre zona substanțelor de sinteză, din ce în ce mai periculoase și mai ieftine sau înspre clasicul consum de vârf, în principal de cocaină.

Datele statistice sunt consemnate extrem de conștiincios de către Observatorul european asupra drogurilor și toxicomaniei care a dat acum publicității un studiu realizat în 88 de orașe din Statele Membre UE din 23 de țări și Turcia  în scopul măsurării urmelor de cocaină depistate în apele uzate la nivelul anului 2023, raport pe care-l puteți consulta aici Iată rezultatele care confirmă toate datele anterioare publicate de Observatorul european dar și de EUROPOL, spre exemplu:

Țările care se află în fruntea clasamentului sunt Belgia, Olanda și Spania. Alături de Suedia, Germania și Finlanda.

Cifrele rapoartelor publicate de diverse surse complementare sunt copleșitoare, parcă desprinse dintr-un film de groază, foarte departe d imaginea edulcorată pe care politicienii noștri încearcă s-o servească în discursurile și promisiunile bombastice din perioadele electorale sau atunci când se angajează, inclusiv la noi în CSAT, să demareze programe naționale de stârpire a fenomenului consumului de droguri. Iată situația Europei sufocată de droguri:

European CouncilCouncil of the European Union

The EU drug market

Și iată și harta morții, substanțele cele mai des folosite în producerea drugurilor, inclusiv a celor de mare risc. Sunt componente al căror preț era în urmă cu un deceniu, spre exmplu, destul de ridicat, și linia de producție era destul de sofisticată pentru a fi nevoie de laboratoae specializate, ceea ce reprezenta și șansa dpistării lor mai rapide de către unitățile de poliție anti-drog. Între timp – și aici este risculk enorm cu care ne confruntăm și noi în societatea românească – cea mai mare parte a acestor substanțe au devenit extrem de ieftine și foarte multe dintre drogurile cele mai comercializate sunt posibil de produs în laboratoare rudimentare conform unor manuale de instrucțiuni care costă câțiva dolari și pot fi procurate pe DarkNet.

Și iată, la fel de îngrijorătoare deoarece implică direct o rută sau rute care se apropie primejdios de mult de România, completând cu succes tradiționala „Rută Balcanică”:

Este vorba despre o certă problemă de securitate națională. Despre dimensiunile ei la nivel european, aveți aici un al text extrem de important, la fel de recent, transmis din partea celor de la EUROPOL. Mi se pare că ar fi nevoie ca, după ce se termină actuala epopee a împărțitului de scaune și funcții și migrația oilor de partid de la o turmă la alta, să se poată efectua o analiză de risc de acest fel, exact pe tipicul european, asupra tendințelor de pe piața românească. Avem regimente de generali nu numai în armata română, ci și multe regimente asemănătoare și în poliția și instituțiile de forță care-și pregătesc de zor specialiștii ultra-bine remunerați în diverse Academii și colegii de profil. Dar cu rezultatele care se văd în teren care dovedesc că primejdia a depășit nivelul de vârstă al liceului și cuprinde și școlile primare...

Poate, cine știe, dacă se schimbă scaunele politicienilor, va fi cineva atent și la unul dintre cele mai alarmante pasaje din Raportul cu a cărui prezentare am deschis acest articol. Se spune acolo – și de verificat ce posibilă conexiune există deja în realitatea de la noi – că „există o conexiune directă „între fenomenul consumului de droguri, piața drogurilor în general cu traficul de arme și spălarea de bani. Unele State Membre se confruntă deja cu un nivel fără precedent d violență legată de consumul de droguri, asta incluzând crime, tortură, răpiri și intimidare de persoane. Adesea, asta are loc între rețelele criminale, cu toate că adesea cad victime și peroane inocente, ceea ce face să crească percepția generală de insecuritate socială”.

Dacă vi se pare ceva foarte cunoscut, aveți perfectă dreptate.

Ceea ce rămâne încă în ceață densă este (oare pentru cât timp?) setul REAL de măsuri pentru lupta împotriva unui fenomen care este un atentat la siguranța națională dar și, pe o perspectivă pe termen mediu și lung, o lovitură gravă la adresa stabilității ființei  noastre naționale .