Economia României în 2013, evoluţie spectaculoasă

Care sunt însă realizările concrete ale Guvernului Ponta care indică progresul pe 2013 şi perspectivele pentru anii următori?

Finalul anului 2013 prilejuieşte obişnuitele momente de bilanţ. Din această evaluare nu poate lipsi nici economia României, greu încercată în perioada guvernării PDL, dar care acum dă semne tot mai puternice de revigorare. Vorbim despre cifre şi date favorabile care se regăsesc în economia reală, nu doar în statisticile sau prognozele diferiţilor analişti.

Astfel, România sub Guvernul Ponta a făcut performanţă pe întreaga plajă de indicatori macroeconomici, în condiţiile în care măsurile pe zona fiscală au dat rezultatele scontate, disciplina bugetară a permis impunerea unui model eficient al guvernării, iar politicile de stimulare a economiei au condus la o creştere a volumului de investiţii în ţara noastră. Toate acestea sunt roadele unei guvernări responsabile, care a ţintit recâştigarea stabilităţii economice. Iar vestea cea mai bună este aceea că în 2013 s-a consolidat o fundaţie pe care se poate clădi sănătos în anii următori, ceea ce înseamnă că rezultatele bune din economie vor fi palpabile şi resimţite de către populaţie, în ceea ce înseamnă creşterea nivelului de trai.

În plan investiţional, România este pe care să bată un nou record. Până la finalul anului, investiţiile din economia autohtonă vor depăşi 10 miliarde de euro. În termeni nominali, anul 2013 devine cel mai prosper din acest punct de vedere, în condiţiile în care din 1989 şi până în prezent nu a mai fost consemnată o dinamică atât de favorabilă. Vorbim atât despre investiţii directe, cât şi despre investiţii angajate pe baza de acorduri si memorandumuri cu diferite companii. Dintre reperele principale ale planului de investiţii, merită menţionate cele derulate de Daimler, Bosch, DeLonghi, Pirelli, Michelin, Lufkin, Huawei sau ZTE, aflate în diferite stadii de implementare.

Chiar dacă nu generează nici pe departe dezbaterile pe care le-ar merita, rata de absorbţie a fondurilor europene reprezintă unul dintre domeniile la care România a progresat enorm. La preluarea guvernării de către USL, România avea un grad de absorbţie al fondurilor europene în jurul valorii de 7%. La momentul actual, gradul de absorbţie a ajuns la 27%, aproape de patru ori mai mare, cu perspective reale ca până la finalul anului să atingă 30%. Mai mult decât atât, în bugetul pe 2014, pe care Traian Băsescu se încăpăţânează să nu-l promulge, sunt prevăzute cofinanţări importante astfel încât România să atragă alte miliarde din fonduri europene.

Un alt capitol la care România a obţinut rezultate dintre cele mai bune este creşterea economică. Astfel, economia României a crescut în trimestrul al treilea cu 1,6% faţă de trimestrul al doilea din 2013, iar avansul a fost de 4,1 procente comparativ cu perioada similară din 2012. Ca urmare, pe primele nouă luni ale anului, Datele furnizate de către INS sunt confirmate de către Eurostat. În plus, în baza analizei comparative efectuate, serviciul de statistică european mai face o remarcă foarte importantă: prin rata de creşterea economică înregistrată până la sfârşitul lunii septembrie, România este premiantă la acest capitol la nivelul întregii Uniuni Europene, ţara noastră având a doua creştere dintre toate ţările membre. Evoluţie deloc de neglijat dacă luăm în calcul ca majoritatea statelor UE – inclusiv cele mai potente din punct de vedere economic – încă se zbat să găsească drumul de ieşire din recesiune.

Din acest tablou pozitiv nu trebuie uitată evoluţia PIB. România are cel mai mare Produs Intern Brut de după 1989, de 148 miliarde de euro. PIB-ul este astfel mai mare inclusiv faţă de cel de la nivelul anului 2008, 139,8 miliarde euro. Atingerea acestor cifre a fost posibilă, pe de o parte, de fluxul investiţional şi revirimentul economic, iar, pe de altă parte, de tendinţa favorabilă în ceea ce priveşte colectările. Veniturile bugetare colectate de ANAF în primele 11 luni ale anului 2013 au ajuns la 159,594 miliarde de lei. Suma este nu doar corespondentă programului de încasări comunicat de Ministerul Finanţelor, dar chiar o depăşeşte uşor. Mai mult, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, se constată o creştere a programului de încasări cu 3,67%.

România stă foarte bine şi la capitolul deficit bugetar. Conform ultimei rectificări operate de Cabinetul Ponta, deficitul este situat la 15,9 miliarde de lei, adică 2,54% din PIB. Datele sunt deocamdată parţiale şi vizează primele trei trimestre ale anului 201. Cert este însă că România înregistrează astfel cel mai mic deficit bugetar de după intrarea in UE din 2007.

În aceeaşi tendinţă pozitivă pentru economie se înscrie şi rata inflaţiei. Conform prognozei BNR, rata inflaţiei pe 2013 nu va depăşi 3,1%. Totuşi, semnalele din piaţă sunt şi mai optimiste, fiind avansate rate ale inflaţiei de 2-2,5%. Inflaţia redusă comportă o serie de avantaje indiscutabile: creşterea valorii banilor, o mai bună predictibilitate ce încurajează investiţiile, precum şi premise concrete în sensul ieftinirii creditării.

De asemenea, exporturile sunt la un nivel record, conform estimărilor preliminare ale INS pentru luna octombrie, exporturile au ajuns la 20,94 miliarde lei , respectiv 4,7 miliarde euro, iar importurile au însumat 23,80 miliarde lei, respectiv 5,34 miliarde euro. Aceste date sunt semnificativ mai bune decât cele care se înregistrau în luna octombrie a anului 2012. Faţă de acel moment, exporturile au crescut cu 12%, la valori exprimate în euro, în timp ce importurile au înregistrat o majorare de doar cu 0,7%. Prin urmare, deficitul de cont curent a scăzut la 21,22 miliarde lei (4,8 miliarde euro), mai mic cu 15,89 miliarde lei (3,52 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele zece luni din 2012. Iar una dintre performele exporturilor româneşti a fost uzina Dacia-Renault care a exportat peste două milioane de autoturisme. Astfel, cuantumul exporturilor constructorului de la Mioveni acoperă aproape 10% din întreaga piaţa a exporturilor României.

Agricultura şi industria au înregistrat deopotrivă cifre impresionante. Vorbim de o producţie record de peste 7,3 milioane tone la grâu, precum şi de recolte mari la porumb şi plante oleaginoase. România a avut cea mai mare recoltă la florarea-soarelui la nivelul întregii Uniuni Europene. La capitolul industrie, conform datelor INS, producţia a crescut în primele zece luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7,4%, respectiv 6,7%. Comparativ cu luna octombrie 2012, producţia industrială a crescut cu 10,6% ca serie brută şi cu 9,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Nu în ultimul rând, împrumuturile contractate de statul român atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă au atins randamente minime istorice pentru categoria de risc la care este plasată ţara noastră. Spre exemplu, emisiunea de obligaţiuni în valoare de 1,5 miliarde euro lansată pe pieţele externe la mijlocul lunii septembrie 2013, s-a făcut la o dobânda de 4,76% pe an. În acelaşi timp, România şi-a consolidat bufferul din Trezorerie la 5 miliarde de euro, ce acopera peste 4 luni din necesarul curent de finanţare. De asemenea, structura pe maturităţi a datoriei publice s-a îmbunătăţit, fiind redusă presiunea pe termen scurt, şi s-a reuşit extinderea scadenţelor astfel încât să se minimizeze riscul unor vârfuri de sarcină.

Toate aceste date statistice, analizate separat, poate că nu ar convinge. Luate însă structurat şi coroborate, ele subliniază tendinţe consolidate, parametri pozitivi şi sunt semnale foarte optimiste pentru bunul mers al economiei în următoarea perioadă. Iar performanţa economică este premisa esenţială pentru ca nivelul de trai al românilor să se îmbunătăţească simţitor în lunile ce urmează.

Articol publicat şi pe blogul personal.