Drapelul care nu flutură, încă, în Transilvania - pământ românesc

Cotidianul "Cuvântul liber", Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Despărţământul Judeţean Mureş al Astrei, Revista "Vatra Veche" au organizat, în zilele de 27 şi 28 decembrie 2013, ediţia a IV-a a colocviului "Cuvântul liber", derulat sub genericul "Punţi de lumină." O viziune inedită asupra unei lumi care este una a complementarităţilor necesare, multinaţionale, nicidecum a unor foste cetăţi imperiale, apărate de săbii medievale...

În sala Tonitza, a hotelului Continental, din Târgu Mureş, invitaţii la colocviul menţionat au avut parte de ore succesive de reflecţie la condiţia umană, de ieri şi de azi, dar mai ales la cea naţională, din prezent şi de mâine. 

Doamna de Fier a reuniunii, energica publicistă Mariana Cristescu, a reuşit transformarea unui eveniment aparent previzibil, într-unul în care s-a ales bobul de neghină, iluzia de certitudine, convingerea fermă de palida afirmare a unor convingeri puerile, fără viitor. 

Partenerul de proiect al distinsei domniţe, tocmai nominalizate, a fost şi rămâne uluitorul personaj Lazăr Lădariu, care conduce redacţia cotidianului mureşean "Cuvântul liber", cel legitimat de aniversarea anunţată, a unui sfert de veac, de existenţă liberă, în România postdecembristă. 

Un ziar cu un tiraj comparabil cu cel al ediţiei tipărite a ziarului "Adevărul".

Lazăr Lădariu, un jurnalist care acţionează în numele adevărului, ca un "trecător pe scena lumii, luptător pe baricada neliniştii, a interesului naţional, fidel credinţei strămoşeşti în Biserica Neamului şi în bunul Dumnezeu, convins că gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi."

___________

Dar care, în Târgu-Mureş, aşa cum am constatat personal, după un periplu pe la mai multe chioşcuri, din eleganta urbe, după ora 11.00 nu mai poate fi găsit şi cumpărat, timp în care alte publicaţii pot fi şi a doua zi, la aceleaşi standuri de difuzare a presei editate în limbile română şi maghiară. 

O reuşită publicistică verificabilă, la care contribuie, cu atribuţii şi expertize diferite, compatrioţii: Vasile Orza, Ioan Husar, Ana Varo, Gelu Moldovan, Ana Meghieşan, Anamaria Fodor, Ioan Cismaş, Gheorghe Giurgiu, Lucreţia Pop, Letiţia Bota, Vasile Bota, Dorin Borda, Mariana Cristescu, Nicolae Băciuţ, Ioana Floarea, Mariana Crăciun, Victor Băldean.

Mariana Cristescu, iniţiatoarea reuniunilor transilvane cu genericul "Punţi de lumină."

__________

Doamna Cristescu, temperamentală şi tenace, a reuşit să aducă în  spaţiul spiritual imprevizibil, instituit 48 de ore, la mezaninul hotelului amintit, două nivele ale evoluţiei publice reale. 

Smaranda şi Enea German

__________

Cea a speranţelor marcate de timidităţi, candoare şi o oarecare uluire în faţa atenţiei generale.

Petre Curticăpean - lângă Lazăr Lădariu - crede că " Poezia nu e decât proiecţia incertă a unor sentimente ce aparţin doar autorului"

__________

Şi cea a vocilor publice care nu mai au nevoie decât de o nouă ascultare.

În prima categorie aş include: neaşteptata, dar plăcuta evoluţie scenică a celor care au cântat melodii folk, pe versurile unor poeţi mureşeni, precum Enea German şi fiica lui Smaranda; bombardamentul informaţional al avocatului Dan Cetină, cel care a tradus în limba română cartea aflată la baza scenariului filmului "Oamenii monumentului", regizat de George Clooney, dedicat recuperatorilor opertelor de artă furate de nazişti; demonstraţia de taekwondo a doi puşti, plini de candoare, de la Clubul "Tornado"; debutul editorial, cu un volum de interviuri, al tânărului jurnalist Iulian C. Cătălin, dedicat unor sportivi români, de ieri şi de azi; prezentarea revistei "Kinetica"; debutul, cu volumul de poeme "Trăind pur şi simplu", al introvertitului autor Mircea C. Adrian; comunicarea lui Nicolae Balint vizând "Acţiuni de influenţă, propagandă şi spionaj maghiar îndreptate împotriva României, din perspectiva a trei specialişti din domeniul intelligence: Larry Watts, Aurel Rogojan şi Stan Petrescu". Numele ultimului fiind o simplă coincidenţă cu autorul acestui blog. Ultimii doi fiind generali ce au activat pe frontul invizibil, primul în zona celor focalizaţi pe chestiuni clasificate interne, secundul în arealul specific Forţelor Armate Române. 

În categoria consacraţilor, tonul la muzică, firesc şi necesar l-a dat Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, care a şi înmânat câteva legitimaţii de apartenenţă la UZPR, unor conaţionale şi compatrioţi ce au cuvântul bine rostuit, în presa din judeţul Mureş. 

Zeno Fodor ascultându-l pe Doru Dinu Glăvan

__________

Au intrat apoi, în atenţia publică, Marcel Naste, autorul unei fascinante expoziţii de icoane, Petre Curticăpean, cu uimitoarea sa "Intarsie pe suflet", un volum de versuri în care fiecare poem pare dedicat unei iubiri imposibile, Zeno Fodor, care, sub pretextul referirilor, bine documentate, asupra condiţiei lui Eminescu, în calitatea sa de critic teatral, nu a făcut decât să desluşească asistenţei sensul teatrului lectură, ce a urmat, cu doi protagonişti, multilateralul şi talentatul om de cultură Miron Manega şi poetul Nicolae Băciuţ, care au interpretat rolurile jurnalistului, respectiv al marelui poet naţional, cele două personaje din volumul manifest "Aceşti netrebnici care ne conduc - interviu cu Mihai Eminescu". 

Nicolae Băciuţ, care a rămas loial formei iniţiale a publicaţiei "Vatra veche"

__________

Cam în fugă, dar cu inedite comparaţii a evoluat în faţa celor prezenţi profesorul universitar dr. Cornel Sigmirean, care a folosit drept pretext opinia sa vizând avalanşa de cărţi prezentate în actuala ediţie a evenimentului condus, cu o mâna de fier, de doamna Mariana Cristescu, tomuri cu autori ce se vor număra printre viitorii mei interlocutori, în acest areal publicistic. 

Trei conaţionali au atins nivelul de one man show. 

Acesta este omul liber de prejudecăţi, supus doar lui Mihai Eminescu - publicistul Miron Manega

__________

Miron Manega, un jurnalist complet, care ar fi util  în marile redacţii de la Bucureşti, prin forţa sa de exprimare publicistică şi vocea lui de poet, visător şi luptător pentru o Românie dezarmată de minciunile unor dregători vremelnici. 

Conaţionalul care a reinstituit Cultul Drapelului Naţional, ca şef al Statului Major General - generalul Mircea Chelaru

__________

Mircea Chelaru, promotorul ofensivei culturale având drept scop instituirea efigiei spirituale "Eminescientica", un compatriot care, prin experienţa şi abilităţile sale reale, ar fi extrem de util naţiunii române ca ambasador, de pildă la Naţiunile Unite, unde se află un neica nimeni, plătit degeaba din banii contribuabililor români. 

Şi nu în cele din urmă, fragila Maria Gheorghiu, care de două decenii visează la un "Om bun."

Curcubeu...Poveste simplă...Floare de vârtej...Maria de Mangop...Fiicei mele cu drag...melodii marca domniţei Maria Gheorghiu

_________

Cu o voce siderală, mesaje ce ţin de turnul de fildeş al fiecărui compatriot, dar şi de conştiinţa naţională, prin melodii precum "Bocetul lui Ioan fără de mormânt".

Chiar aşa. Doar mai avem şi azi venetici. Care se mai duc, nu doar cu gândul, cu răsăritenii.

Locul făuririi spiritualelor "Punţi de lumină"

__________

Am intrat în Transilvania prin Braşov şi am ieşit prin Sibiu, fascinat de frumuseţea plaiurilor ardelene, luminate intens de soarele ce răsare de la Bucureşti...

Doar la întoarcere, negura şi ceaţa îngreunau mersul mai repede spre capitala tuturor românilor.

Poate în Anul Nou, 2014, voinţa naţională, a celor lucizi, deloc manipulabili, va alunga impostura, minciuna, de pe falsul Olimp din Bucureşti. 

Până atunci, prefecţii de peste munţi, şi nu numai ei, ar putea pune steagul stabilităţii geopolitice, cel al NATO, care menţine echilibrul multinaţional necesar, acolo unde se cuvine. 

La sediile lor, care sunt de jure ale României, stat preţuit de aliaţi, pentru modestia, profesionalismul şi eficienţa militarilor din Forţa Expediţionară Românească, ce acţionează nu doar sub Tricolorul naţional. 

La mulţi ani, cu punţile meritate - de lumină.