Dragoste în click-uri

Online relationship

În secolul 21, dragostea nu mai este suficientă pentru ca o relaţie să funcţioneze. Acum, în mod clar, este nevoie de o regândire a relaţiei amoroase, în parametrii realităţii virtuale care ne acaparează vieţile personale. Tu cu ce regula ai începe?

Trăim în era în care îndrăgostiţii îşi controlează fidelitatea pe whatsapp, comunică prin poze şi mesaje scrise şi fac declaraţii de dragoste prin statusuri pe profilurile de facebook. În era în care comunicarea trece din spaţiul real în cel virtual, care sunt regulile ce stau la baza noii relaţii, versiunea 9.0 ?

Confruntată cu o serie de povestiri dramatice ale prietenelor mele recent ieşite din relaţii dezastruoase, dar şi unele din propria mea experienţă, mă întrebam ce s-a schimbat. Tehnologia pe care o folosim astăzi ne aduce mai aproape unii de alţii, dar oare nu e doar o aparenţă?

Parinţii noştri comunicau prin scrisori şi telegrame când nu erau aproape. Da, nu aveau telefoane mobile sau internet, se vedeau mai rar, dar momentele petrecute împreună erau reale şi preţioase. De asemenea, misterul nu dispărea total de la primele întâlniri, iar încrederea era ingredientul de bază pentru a construi ceva de viitor. Astfel s-au născut amintirile lor din primele călătorii, primele experienţe trăite mână de mână, despre care auzim la fiecare sărbătoare în familie şi zâmbim nostalgic: oare vom avea şi noi astfel de poveşti romantice pentru copiii noştri?

Cum va suna povestea ta? "Mi-a dat «poke» pe facebook, i-am văzut poza şi mi s-a părut drag, aşa că i-am dat şi eu. Apoi am vorbit pe chat. Părea interesant, arăta drăguţ în poze, şi peste 2 săptămâni am ieşit să ne cunoaştem..."

Chiar dacă se certau, existau repere palpabile: bani, responsabilităţi, distanţă, prieteni. Astăzi, de la ce ne certăm? De la un "check-in" făcut la o ora incomoda pe chat, de la nişte poze în care ţi s-a dat "tag" fără aprobarea ta, de la un "reply" unei persoane dubioase... Astăzi suntem obsedaţi să deţinem controlul "virtual" al vieţii sociale a partenerului nostru. Vrem să vorbim cu ei pe chat 24/24, să ştim ce fac, unde sunt, cu cine, să ne trimită poze ca să-i credem pe cuvânt. Încrederea este un cuvânt generic, banal, care a fost înlocuit de control şi supraveghere.

De asemenea, cred că ceea ce ne face să nu ne înţelegem foarte bine unii pe alţii (recomand cartea "Marte şi Venus se ciocnesc"), aici vorbesc despre bărbaţi şi femei, este faptul că rolul social al fiecărui specimen s-a modificat dramatic. Generaţia noastră a crescut cu mama care face mâncare şi are grija de copii şi tatăl care aducea bani în casă. Mama era îngrijitorul, tatăl era stâlpul familiei. 

Astăzi, când femeile trebuie să lucreze cot la cot cu bărbaţii şi să lupte şi ele pentru supravieţuire, nu mai ocupăm aceleaşi roluri în familie. Acum, când bărbatul vine obosit şi stresat acasă găseşte tot o femeie obosită şi stresată, iar datoriile trebuiesc împărţite oarecum în mod egal între cei doi. Aici şi ciocnirea- bărbatul, cu amintirea mamei lui care ocupă alt rol în familie, are dificultăţi în a se mulţumi cu nouă versiune a femeii-bărbat a secolului 21. Femeia, care are în sânge capacitatea de a îngriji casa şi copiii, se simte frustrată pentru că nu mai are suficient timp şi energie pentru ca s-o facă.

Pe lângă toate astea, ar trebui să adăugam o înmulţire a ateilor şi teiştilor şi scăderea numărului credincioşilor, neîncrederea în căsătorie şi astfel creşterea numărului divorţurilor, îmbătrânirea populaţiei, scăderea natalităţii etc. - toţi aceşti factori care sunt şi rezultate, dar şi motive ce au dus la formarea cercului vicios numit Relaţia amoroasă v.9.0. 

Deci, în mod clar, este vorba de stabilirea unor noi reguli care pot face o relaţie amoroasă funcţională în acest recent format cadru virtual. 

Tu cu ce regulă ai începe?