Din punct de vedere geografic, etnografic, istoric ┼či economic, Unirea Basarabiei cu Rom├ónia este justificat─â

0
0
03

Cu divergen┼úele, de ordin intern, existente ├«n legislativele de la Bucure┼čti ┼či Chi┼čin─âu vom avea┬á parte - ┼či ├«n 2021 - de o rememorare pur simbolic─â a celor petrecute pe 27 martie 1918, c├ónd a fost ├«ntrunit Sfatul ┼ó─ârii, care a decis revenirea p─âm├óntului dintre Prut ┼či Nistru la Patria Mam─â. Acum, Kremlinul a acceptat-o pe Maia Sandu la timona jude┼úelor rupte din Rom├ónia, dar ea este evident obligat─â s─â joace un trist cazacioc geopolitic.

- Domnule profesor universitar dr. Constantin Hlihor, ca specialist ├«n istoria veacului trecut, geopolitic─â ┼či istoria rela┼úiilor interna┼úionale ┼či autor a 17 c─âr┼úi ┼či a peste 150 de articole ┼či studii, cum percepe┼úi, ├«n 2021, unirea Basarabiei, p─âm├ónt rom├ónesc, cu ┼óara Mam─â? A fost o decizie impus─â ┼čedin┼úei din 27 martie 1918 a Sfatului ┼ó─ârii, de c─âtre trupele rom├óne dislocate ├«n st├ónga Prutului, a┼ča cum sus┼úin ┼či azi istorici ┼či diploma┼úi militari din Federa┼úia Rus─â?

- Din perspectiva istoric─â, evenimentele desf─â┼čurate ├«n decursul anului 1918 nu au reprezentat fapte izolate, ci s-au constituit ├«ntr-o ac┼úiune comun─â a ├«ntregului neam rom├ónesc, ├«n contextul schimb─ârilor ce ap─âreau dup─â o conflagra┼úie mondial─â.┬á

Sf├ór┼čitul Primului R─âzboi Mondial ├«n noiembrie 1918 nu a ├«nsemnat c─â pacea se instaurase peste ├«ntreg continentul european. Lumea a intrat ├«ntr-o epoc─â ├«n care s-a produs o explozie social─â ┼či politic─â f─âr─â precedent.┬á

Un val revolu┼úionar apare din centrul p├ón─â ├«n estul Europei, cu dou─â componente esen┼úial diferite. Una na┼úional─â ce se va manifesta cu prec─âdere ┼či cu o intensitate mai mare pe teritoriul imperiului austro-ungar ┼či parte din grani┼úa vestic─â a celui ┼úarist ┼či o alta social─â care se va manifesta sub forma bol┼čevimului - noua ideologie adus─â ┼či impus─â ru┼čilor de Lenin.┬á

S-a produs o schimbare la fa┼ú─â a ├«ntregii lumi, ├«ndeosebi a Europei. ├Än zona dintre spa┼úiul german ┼či cel rusesc, drept consecin┼ú─â direct─â a pr─âbu┼čirii imperiilor multina┼úionale ┼či ├«n urma mi┼čc─ârilor na┼úionale ale popoarelor asuprite, au ap─ârut o serie de state na┼úionale, iar cehii, slovacii, polonezii, croa┼úii, slovenii, letonii, estonienii, lituanienii, finlandezii, ucrainenii etc., folosindu-se de dreptul popoarelor la autodeterminare, ┼či-au declarat independen┼úa politic─â.┬á

Europa, brusc, a devenit continentul statelor na┼úionale. Rom├ónii basarabeni - ├«n acest context geopolitic extrem de complex - au trebuit s─â decid─â soarta teritoriului dintre Prut ┼či Nistru, r─âpit de imperiul ┼úarist cu mai bine de o sut─â de ani ├«n urm─â.┬á

Sentimentul apartenenţei la ţara mamă oprimat de autorităţile ruse de ocupaţie peste un secol s-a manifestat puternic în cadrul deciziei luate de Sfatul Ţării, pe 27 martie 1918. 

Unirea votat─â de un organ democratic ales nu a fost acceptat─â de noile autorit─â┼úi bol┼čevice, at├ót la Kiev c├ót ┼či la Moscova, care au inceput s─â amenin┼úe noul curs luat la Chi┼čin─âu de reprezentan┼úii rom├ónilor basarabeni.┬á

La cererea autorit─â┼úilor legitim constituite la Chi┼čin─âu, de a fi ap─ârat─â hot─âr├órea de unire, guvernul rom├ón decide s─â trimit─â ajutor militar pentru a asigura lini┼čtea ┼či securitatea popula┼úiei aflat─â ├«n haosul revolu┼úiei bol┼čevice, care se manifesta cu intensitate diferit─â ┼či pe teritoriul basarabean.┬á

- Cum comenta┼úi condi┼úiile unirii, formulate de majoritatea rom├óneasc─â ┼či men┼úionate ├«n declara┼úia specific─â a Sfatului ┼ó─ârii?┬á

- Trebuie men┼úionat c─â ├«nc─â ├«nainte de a se vota unirea ├«n r├óndurile frunta┼čilor rom├óni basarabeni au existat dou─â opinii.

Ion Incule┼ú sus┼úinea unirea Basarabiei cu anumite condi┼úii, pe c├ónd Pantelimon Halippa ┼či Daniel Ciugureanu doreau unirea necondi┼úionat─â ┼či pe vecie.┬á

Noul guvern rom├ón, constituit la Ia┼či, ├«n martie 1918, ├«n frunte cu Alexandru Marghiloman, a acceptat propunerile de unire f─âcute de reprezentan┼úii popula┼úiei dintre Prut ┼či Nistru. Guvernul rom├ón a luat aceast─â hot─âr├óre cu asentimentul Puterilor Centrale ┼či al Antantei.┬á

Pentru organizarea nemijlocit─â a unirii, la Chi┼čin─âu, a sosit omul politic ┼či de cultur─â Constantin Stere, originar din jude┼úul Soroca, vechi lupt─âtor ├«mpotriva ┼úarismului ┼či militant pentru revenirea Basarabiei la patria sa istoric─â. Alexandru Boldur considera, la c├ó┼úiva ani dup─â evenimente, c─â era nevoie de prezen┼úa lui Constantin Stere la Chi┼čin─âu pentru ÔÇ×a ├«nvinge definitiv teama Basarabiei de a pierde cuceririle revolu┼úionareÔÇŁ. Cooptat ca deputat ├«n parlamentul basarabean, ├«n ┼čedin┼úa Sfatului ┼ó─ârii din 27 martie 1918, el a avut un rol important pentru determinarea votului pentru unire.┬á

La 27 martie 1918, Consiliul Na┼úional al Basarabiei, pe baza hot─âr├órii Sfatului ┼ó─ârii a declarat: ÔÇ×Republica Democrat─â Moldoveneasc─â (Basarabia) ├«n limitele sale dintre Prut, Nistru, Dun─âre, Marea Neagr─â ┼či vechile frontiere cu Austria, rupt─â de Rusia acum peste 100 de ani din corpul vechii Moldove, ├«n temeiul dreptului istoric ┼či al dreptului na┼úional, pe baza principiului c─â popoarele trebuie s─â decid─â singure asupra soartei lor, de acum ├«nainte ┼či pentru totdeauna se une┼čte cu patria-mam─â, Rom├ónia." Decizia istoric─â luat─â de Sfatul ┼ó─ârii a marcat victoria revolu┼úiei na┼úionale din Basarabia ┼či a┼ča cum sublinia istoricul Alexandru Boldur ÔÇ×a fost ├«ncoronarea unei mi┼čc─âri na┼úionaliste, benevole, idealiste ┼či dezinteresate. Armata rom├ón─â s-a ┼úinut ├«n limitele ├«ns─ârcin─ârilor cu caracter poli┼úist. De altfel, condi┼úiile puse de Sfatul ┼ó─ârii ├«n actul Unirii, prezint─â cea mai bun─â dovad─â a unui contract benevolÔÇŁ.┬á

- Textul mo┼úiunii Sfatului ┼ó─ârii, de renun┼úare la condi┼úii, adoptat la 27 noiembrie 1918 a fost frumos, emo┼úionant, dar la Moscova, Tokyo ┼či Washington D.C., reac┼úiile fa┼ú─â de reunificarea teritoriilor rom├óne┼čti au fost altele dec├ót cele ale Regatului Unit, Fran┼úei, Italiei ┼či Rom├óniei, care au semnat ┼či ratificat Tratatul pentru recunoa┼čterea unirii Basarabiei cu Patria Mam─â...

- Principala preocupare a diploma┼úiei rom├óne┼čti la sf├ór┼čitul Primului R─âzboi Mondial a fost recunoa┼čterea, prin tratate interna┼úionale, a actelor de unire proclamate de poporul rom├ón ├«n 1918.

Conferin┼úa de Pace de la Paris, ce ┼či-a deschis lucr─ârile la 18 ianuarie 1919, ├«n prezen┼úa reprezentan┼úilor a 32 de state, era chemat─â s─â examineze probleme de interes vital pentru popoarele europene: trasarea noilor frontiere ├«n Europa, restaurarea vie┼úii economice, stabilirea m─ârimii pagubelor de r─âzboi, asigurarea unui echilibru politic ┼či militar pe continentul european ┼či ├«n lume, ├«n general.┬á

Acestea trebuiau s─â fie construite ┼či fundamentate ├«n baza principiilor enun┼úate ┼či afirmate ├«n Doctrina Wilson, care consfin┼úea dreptul popoarelor la autodeterminare ┼či construirea arhitecturii grani┼úelor pe principiul na┼úionalit─â┼úii.┬á

Marile Puteri ├«nving─âtoare ÔÇô Fran┼úa, Marea Britanie, Italia ┼či SUA ÔÇô constituite ├«n Consiliul Suprem (Consiliul celor patru), au ├«ncercat s─â trateze celelalte ┼ú─âri, inclusiv Rom├ónia, ca state cu ÔÇ×interese specialeÔÇŁ, limitate, astfel c─â sanc┼úionarea juridic─â interna┼úional─â a hot─âr├órilor Sfatului ┼ó─âriii de la Chi┼čin─âu, din 27 martie 1918 a fost mai complicat─â, deoarece guvernul Rusiei sovietice, nefiind recunoscut de Marile Puteri, nu a fost invitat s─â participe la lucr─ârile Conferin┼úei de Pace.┬á

Iniţial, Comisia pentru afacerile române a Conferinţei de Pace de la Paris a hotărât să nu ia nicio decizie în stare să compromită unitatea Rusiei. 

O asemenea atitudine era dictat─â de faptul c─â ├«n acel timp Europa ├«┼či punea mari speran┼úe ├«n for┼úele antibol┼čevice conduse de amiralul Kolceak, ├«n sensul c─â vor prelua puterea ├«n Rusia.┬á

Puterile aliate sperau s─â ob┼úin─â solu┼úionarea problemei basarabene printr-o ├«n┼úelegere reciproc─â dintre Rusia ┼či Rom├ónia. Bine├«n┼úeles, aceast─â pozi┼úie nu putea satisface Rom├ónia, care accepta doar punctul de vedere istoric. A urmat o perioad─â de b─ât─âlii diplomatice purtate de delega┼úia Rom├óniei la Conferin┼úa de Pace, la care s-au al─âturat ┼či reprezentan┼úi de seam─â ai rom├ónilor basarabeni, contra for┼úelor care slujeau stafia imperialismului rus.┬á

La 3 martie 1920, Consiliul Suprem al Conferin┼úei de Pace a informat guvernul rom├ón despre hot─âr├órea de a recunoa┼čte Unirea Basarabiei cu Rom├ónia. La 28 octombrie 1920, reprezentan┼úii Marii Britanii, Fran┼úei, Italiei pe de o parte, ┼či ai Rom├óniei, pe de alt─â parte, recunosc├ónd c─â din punct de vedere geografic, etnografic, istoric ┼či economic, Unirea Basarabiei cu Rom├ónia este justificat─â ┼či av├ónd ├«n vedere c─â popula┼úia Basarabiei a manifestat dorin┼úa de a vedea Basarabia unit─â cu Rom├ónia, au recunoscut suveranitatea Rom├óniei asupra teritoriului Basarabiei.┬á

- La 29 decembrie 1919, Parlamentul Rom├óniei ├«ntregite a votat legile de ratificare ale Marii Uniri, care au fost depuse de bucovineanul Ion Nistor, de basarabeanul Ion Incule┼ú ┼či de transilv─âneanul ┼×tefan Cicio Pop, mini┼čtri ├«n cabinetul Rom├óniei Mari. Cum evalua┼úi acest moment istoric?

- Se consacra voinţa populară prin forţa dreptului intern. 

A fost o etap─â fireasc─â ┼či necesar─â, prin care a inceput procesul de integrare administrativ─â, economic─â, financiar─â ┼či nu ├«n ultimul r├ónd social─â. Altfel unirea ar fi r─âmas un eveniment efemer.┬á

Discursul rostit de Nicolae Iorga face de prisos orice comentariu f─âcut ast─âzi despre semnifica┼úia istoric─â a votului dat de Parlament asupra legilor Unirii: ÔÇ×Ca pre┼čedinte ┼či ca unul din reprezentan┼úii acestei Rom├ónii dintre Carpa┼úi ┼či Dun─âre, care a purtat ┼čase sute de ani prin cele mai mari primejdii, odat─â cu steagul rom├ónesc, soarta ├«ns─â┼či a neamului ├«ntreg, ├«n numele Rom├óniei mutilate de ieri, care str├óngea ├«n inima ei r─ânit─â at├óta din jalea ┼či n─âdejdile ┼úinuturilor ├«nstr─âinate, ├«n numele Rom├óniei care a pl├óns cu fra┼úii pierdu┼úi ┼či a n─âd─âjduit cu ei ┼či ├«n care n-a fost om cinstit care s─â nu p─âstreze ├«n sf├ónta sfintelor a sufletului s─âu dorul des─âv├ór┼čitei uniri na┼úionale ┼či hot─âr├órea de a ne jertfi to┼úi pentru aceasta, simt nem─ârginita fericire de a putea face ├«n numele dumneavoastr─â, al tuturor, acest leg─âm├ónt solemn pentru viitorul neamului ├«n sf├ór┼čit ┼či pentru vecie unit: Rom├ónia unit─â o avem, o vom ap─âra ┼či o vom ├«ntregiÔÇŁ.
image

 - Domnule profesor Constantin Hlihor, care sunt punctele de vedere ale istoriografiilor interesate de momentul de la 27 martie 1918?

-Evenimentele care au avut loc pe teritoriul provinciei basarabene din fostul Imperiu Rus, dup─â octombrie 1917 p├ón─â ├«n noiembrie 1918, c├ónd regiunea a devenit oficial (din punct de vedere rom├ónesc) parte a regatului rom├ón, a primit o varietate de aprecieri ├«n istoriografiile na┼úionale din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Rom├ónia, precum ┼či ├«n istoriografia modern─â a republicii transnistrene nerecunoscute.┬á

Deci, pentru istoricii perioadei sovietice era important s─â se arate transform─ârile revolu┼úionare socialiste din Basarabia, care au fost ├«mpiedicate de ocupa┼úia rom├óneasc─â, inspirate de liderii mi┼čc─ârii na┼úionale moldovene┼čti.┬á

├Än istoriografia rom├óneasc─â, cea mai r─âsp├óndit─â tez─â despre crearea ÔÇ×Rom├óniei MariÔÇŁ, dup─â Primul R─âzboi Mondial, era unirea popula┼úiei Basarabiei cu na┼úiunea rom├ón─â.┬á

Istoricii ucraineni au acordat mai multă atenţie relaţiilor Radei centrale ucrainene cu forţele politice de la graniţele de sud-vest ale Ucrainei. 

Pentru istoriografia modern─â a Republicii Moldova, crearea unei republici democratice moldovene┼čti, deloc viabile din punct de vedere politic ├«n decembrie 1917 este un fapt al legitim─ârii istorice a statalit─â┼úii moderne a Republicii Moldova.┬á

- Ce ne puteţi spune despre...frontierele artificiale? 

- Cercet─âtorul englez D. Deletant nume┼čte moldovenii ÔÇ×cea mai artificial─â na┼úionalitate a URSSÔÇŁ. ┼×i, are dreptate pentru c─â rom├ónii basarabeni au fost obliga┼úi, dup─â rapturile teritoriale s─âv├«r┼čite de URSS in iunie 1940,s─â tr─âiasc─â ├«n imperiul sovietic, unde Moscova a impus o na┼úionalitate moldoveneasc─â, ├«n frontiere artificiale, pentru a face uitat─â propria lor identitate.

Exist─â un element de ÔÇ×artificialitateÔÇŁ ├«n orice construc┼úie statal─â de tip imperial, pentru c─â este opus─â frontierelor naturale ap─ârute ├«n evolu┼úia istoric─â a popoarelor.

Uniunea Sovietică nu a făcut excepţie.

Doar politicile de dezna┼úionalizare pot conduce la apari┼úia unor asemenea frontiere ÔÇ×artificialeÔÇŁ ┼či inocularea unui nou sentiment de ÔÇŁidentitate na┼úional─âÔÇŁ, ├«n acord cu interesele centrului imperial.

Basarabenii au tr─âit izolat de rom├ónii din dreapta Prutului, ca parte a Rusiei ├«n anii 1812-1918 ┼či ca parte a URSS ├«n perioadele 1940-41 ┼či 1944-91, dar nu au putut fi dezna┼úionaliza┼úi. Acest lucru explic─â de ce ├«nl─âturarea frontierei artifiale creat─â de imperiul sovietic a fost primul act al eliber─ârii de sub tutela Moscovei ├«n anii 90. Perioada foarte lung─â de timp tr─âit─â de rom├ónii basarabeni ├«n afara spa┼úiului etnic istoric nu a condus la apari┼úia unui sentiment al unei comunit─â┼úii diferite fa┼ú─â de rom├ónii care au tr─âit ├«ntr-o alt─â ┼úar─â, ci a unui sentiment al dezr─âd─âcin─ârii, care nu poate fi ┼čters dec├ót ├«n timp. Este nevoie de timp pentru construc┼úia ┼či reconstruc┼úia unei identit─â┼úi care s─â dea expresii ┼či unei frontiere naturale de tip istoric, iar evolu┼úiile din ultimii ani din Republica Moldova ne arat─â c─â timpul este de partea rom├ónilor basarabeni.

- Pesimi┼čtii de azi uit─â miracolul din 1918. La ├«nceputul acelui an, Rom├ónia era ciop├ór┼úit─â ┼či cu teritorii ├«nstr─âinate, ca urmare a unor agresiuni militare externe. La finele aceluia┼či an, Rom├ónia devenea "dodoloa┼ú─â", ├«n grani┼úele aproximativ identice cu acelea ale comunit─â┼úilor care vorbeau limba lui Mihai Eminescu, ├«n arealurile intra ┼či extracarpatice. Din perspectiva veacului XXI, cum judeca┼úi acum acel moment istoric unic?┬á

- A fost un moment ├«n care sub for┼úa vitregiilor rom├ónii au ┼čtiut s─âÔÇô┼či uneasc─â energiile pentru un ideal.

La efortul de realizare a unit─â┼úii na┼úionale a rom├ónilor basarabeni au ac┼úionat ┼či rom├óni transilv─âneni ┼či din vechiul regat.

Lumin─âtorii Basarabiei ├«n acele condi┼úii erau: profesorii, ├«nv─â┼ú─âtorii, preo┼úii ┼či studen┼úii ardeleni, bucovineni, adu┼či acolo de valurile r─âzboiului ┼či mi┼čcarea unionist─â. Sufletul mi┼čc─ârii acesteia rodnice a fost ┼či profesorul Onisifor Ghibu, ardelean aruncat prin voia destinului tocmai ├«n Basarabia, unde a venit ├«mpreun─â cu familia la Chi┼čin─âu, la 12 martie 1917. Aici l-a cunoscut pe Pan Halippa ┼či cercul de prieteni restr├óns din jurul acestuia. El devine martorul ocular, participantul ┼či ├«nsufle┼úitorul unor evenimente foarte importante pentru rena┼čterea culturii na┼úionale ├«n Basarabia. Este bine cunoscut efortul pedagogului rom├ón pentru ├«nfiin┼úarea la Chi┼čin─âu a asocia┼úiei Astra. Cred c─â este cea mai ├«n─âl┼ú─âtoare pild─â.

S─â ┼čtim ┼či s─â avem puterea de a a┼čeza energiile la un loc pentru binele tuturor de pe arealul istoric in care ne-am format ca neam ┼či popor cu identitate specific─â ├«n cadrul civilizatiei europene.

- M─â aflam ├«n Canada, la Baza Militar─â Borden, c├ónd am purtat un dialog cu un colonel ucrainean, despre prezen┼úa actual─â a Bucovinei de Nord ┼či Basarabiei de Sud, ├«n componen┼úa Ucrainei, care a preluat teritorii ex-sovietice. Interlocutorul meu aprecia c─â la Kiev se ┼čtie c─â sunt teritorii de drept ale Rom├óniei, dar ┼či faptul c─â Rusia trebuie s─â returneze Ucrainei alte teritorii, ipotez─â de neacceptat la Kremlin. Schimbarea grani┼úelor se poate face pe cale pa┼čnic─â, dup─â modelul reunific─ârii democratice a RFG, cu RDG. Via┼úa ├«ns─â a demonstrat c─â Moscova nu a ezitat s─â recurg─â la solu┼úia manu militari pentru a ├«ncorpora Crimeea ├«n Federa┼úia Rus─â ┼či pentru a desprinde Donbasul de Ucraina. Spre ce ne ├«ndrept─âm?

- Este de ├«n┼úeles o asemenea discu┼úie. Problema frontierelor a fost una care s-a manifestat at├ót ├«n planul ac┼úiunii politice, cu intensit─â┼úi ┼či evolu┼úii specifice unor evolu┼úii geopolitice ┼či geostrategice regionale ┼či globale, dar a fost ┼či o problem─â a imaginarului colectiv a tuturor popoarelor.

La nivelul opiniei publice, frontierele ne pun in situa┼úia de a putea spune ÔÇ×noiÔÇŁ ┼či ÔÇ×voiÔÇŁ, ÔÇ×inclusÔÇŁ ┼či ÔÇ×exclusÔÇŁ, care┬á reflect─â st─âri de fapt marcate de ÔÇŁpoduri ┼či puncte de contactÔÇŁ, dar ┼či de ÔÇŁbariereÔÇŁ ├«n calea mi┼čc─ârii ┼či comunic─ârii.

Din punctul de vedere al evolu┼úiilor de pe continentul european, dar ┼či al geopoliticii mondiale o discu┼úie despre frontiere poate fi purtat─â sub trei aspecte: unul al evolu┼úiilor istorice (atitudinea fa┼ú─â de evenimentele din trecut), un altul din cel al reprezent─ârii actuale a modului cum este ast─âzi v─âzut─â frontiera (idei, principii, valori ┼či modele, pe care statul le consider─â fundamentale) ┼či nu ├«n ultimul r├ónd ca un tip special de rela┼úionare (atitudinea fa┼ú─â de al┼úi actori ┼či comunit─â┼úi). Este o intrebare cu r─âspunsuri care trebuie s─â se plaseze ├«n cele trei planuri, iar fiecare dintre acestea depinde de c├ót de multe informa┼úii avem despre trecutul istoric ┼či mai ales cum ni-l reprezent─âm, c├ót de bine putem evalua evolu┼úiile geopolitice ┼či mai ales sensul lor pe termen scurt ┼či lung. Popoarele mici ┼či medii au avut c├ó┼čtig ├«n cauzele promovate doar atunci c├ónd percep┼úia lor a fost corect─â ├«n aprecierea realist─â ┼či corect─â a acestora, iar rom├ónii nu au f─âcut excep┼úie!

Cu doar c├ó┼úiva ani ├«n urm─â p─ârea c─â globalismul ca ideologie ┼či globalizarea ca fenomen vor conduce la ÔÇŁdispari┼úiaÔÇŁ diferitor tipuri de frontiere de la cele culturale ┼či spirituale p├ón─â la cele de ordin politic. Sub impactul unor factori politici ( Brexit, Administra┼úia Trump etc.) ┼či iat─â geopolitici, cum este pandemia de Covid, au revenit ├«n for┼ú─â suveranismul ca ideologie ┼či noi politici de administrare a frontierei, chiar ┼či acolo unde teoretic ele nu mai exist─â, ├«n interiorul spa┼úiului Schengen!┬á

Repetarea momentului reunific─ârii germane....Istoria ne inva┼ú─â c─â ea nu se repet─â nciodat─â, deoarece se schimb─â ┼či contextele de orice fel, de la cel geopolitic ┼či interna┼úional, dar ┼či cele interne din societate pentru c─â noi oamenii ne schimb─âm sub asaltul ideilor ┼či valorilor care apar ├«n mentalul colectiv...┬á

- Zona M─ârii Negre r─âm├óne, din punct de vedere geopolitic, un areal unde ┼ú─ârile membre ale NATO, respectiv Turcia, Rom├ónia ┼či Bulgaria, ca ┼či statele partenere ale Alian┼úei Nord-Atlantice, respectiv Ucraina ┼či Georgia, simt din plin presiunea militar─â a Rusiei. Prefigura┼úi o solu┼úie posibil─â de dep─â┼čire a acestui impas, provocat de ambi┼úiile imperiale ale Moscovei?┬á

- ├Än primul r├ónd este de men┼úionat faptul c─â nu toate statele men┼úionate percep la fel amenin┼úarea imperialismului rusesc ┼či prin urmare nici rela┼úiile pe care le au cu Moscova.

Doi membri ai NATO - Turcia ┼či Rom├ónia de exemplu- nu au percep┼úii identice in ceea ce prive┼čte imperialismul promovat de regimul Putin!

Răspunsul la această întrebare poate fi dat dacă avem la îndemână răspunsuri la alte întrebări. 

┼×tim ast─âzi exact care sunt interesele strategice ale Rusiei ├«n regiunea M─ârii Negre ┼či ├«n ce grad sunt incompatibile cu cele ale NATO?

S-a modificat echilibrul strategic din Marea Neagr─â dup─â anexarea Crimeei ┼či este NATO afectat─â de acest fapt?

Au NATO ┼či statele riverane strategii de securizare a M─ârii Negre sau de ap─ârare, ├«n cazul unei eventuale agresiuni?

La ultimele ├«nt├ólniri la nivel ├«nalt ale Alian┼úei au fost decise doar m─âsuri de descurajare ┼či de adecvare la situa┼úia din Marea Neagr─â, dar nimic concret pentru a opri avansul Rusiei, pentru a construi un cordon de izolare a mecanismelor militare sofisticate pe care le poate folosi Rusia.

Evolu┼úiile din aceast─â parte a lumii vor fi influen┼úate de aranjamentele la nivel global dintre marile puteri, din care nu trebuie s─â fie excluse cel pu┼úin UE ┼či China, dar nu numai.

Istoria secolului XX ne-a ar─âtat c─â pot ap─ârea rea┼čez─âri pe spa┼úii mari, ├«n func┼úie de interese geostrategice pe care ast─âzi le consider─âm de neimaginat!

Evolu┼úiile ├«n zona M─ârii Ngere vor fi ├«ntr-o geometrie variabil─â a intereselor strategice, comerciale ┼či financiare.

- Crede┼úi c─â un demers constant al diploma┼úiei rom├óne┼čti, pe l├óng─â Departamentul de Stat al SUA, chiar ┼či o alocu┼úiune electrizant─â, a unui ├«nalt emisar rom├ón, ├«n fa┼úa Congresului Statelor Unite, ar putea determina o sus┼úinere, de c─âtre Casa Alb─â, a necesit─â┼úii reunific─ârii democratice a ┼ú─ârii noastre cu jude┼úele dintre Prut ┼či Nistru?

- Politica la nivel global a unei mari puteri ├«n istorie rareori s-a construit ├«n registru emo┼úional, deoarece ├«ntotdeauna este legat─â de un binom geopolitic extrem de concret: care sunt interesele strategice la nivel global sau intr-o anume regiune ┼či de ce capacitate dispun pentru a le prezerva ├«n raport cu al┼úi competitori.

Acest ra┼úionament este valabil ┼či ast─âzi ├«n spa┼úiul l─ârgit a M─ârii Negre, unde istoria ne-a a┼čezat pe noi rom├ónii.

Putem recurge ┼či la o analiz─â istoric─â, pentru un timp nu prea indep─ârtat, pentru a vedea dac─â ra┼úionamentul este sau nu empiric validat...



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite